Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum să construiești o „autostradă” digitală

digit.jpg

România are un nou program de digitalizare. Implementarea lui costă 2,4 miliarde euro, aproape cât o autostradă fizică.
România are un nou program de digitalizare. Implementarea lui costă 2,4 miliarde euro, aproape cât o autostradă fizică.
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Magistrala de metrou din Drumul Taberei a fost demarată prin celebrul slogan: „în trei ani de aici veți putea călători cu metroul”. Nu au fost trei, ci nouă ani. Întâmplător, recent, a fost lansată o strategie de digitalizare a administrației românești în care se afirmă că poate fi finalizată în următorii trei ani. Desigur, exemplul metroului din Drumul Taberei nu ne face să fim prea încrezători.

Dincolo de posibile termene de realizare, o strategie de digitalizare bine făcută este salutară. Iar programul realizat de compania de consultanță EY România pentru Autoritatea pentru Digitalizarea României este solid construit.

Programul pleacă de la obiectivele pe care își propune să le atingă, de la starea de fapt și ce ar trebui făcut pentru un proces de digitalizare eficient. Complicat. Astfel, obiectivul general al programului este creșterea calității și numărului de servicii publice digitale, cu câteva obiective specifice, precum, creșterea competențelor digitale ale angajaților din administrația publică, întărirea capacității instituțiilor publice de a furniza servicii publice electronice și, mai interesant, programul propune dezvoltarea unor servicii publice digitale legate de evenimentele majore din viața oamenilor și companiilor.

Este o idee excelentă care a fost aplicată și în alte state și care este deja inclusă și în strategia națională. La nivel european este monitorizat un set de 20 de evenimente de viață, 12 pentru cetățeni și opt pentru companii. Cât ar costa aplicarea unui astfel de program? 2,4 miliarde euro, se arată în document, adică aproape cât o autostradă rutieră.

Suplimentar, pot fi folosiți și indicatori complementari din sisteme folosite pe plan internațional, precum indicele economiei și societății digitale, la care România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la câteva criterii, sau indicatori folosiți în rapoartele Doing Business. Sunt surse credibile, care arată nivelul de digitalizare al administrației.

De unde se pleacă? Dintr-o zonă hibridă, cu plusuri și minusuri. De exemplu, există instituții publice care și-au dezvoltat servicii digitale pentru cetățeni. Fiscul are mai multe aplicații informatice: una care permite depunerea de documente contabile și financiare ale companiilor, în format electronic. De asemenea, spațiul privat virtual este folosit de 1,5 milioane de utilizatori, persoane fizice sau juridice. Și autoritățile locale au dezvoltat aplicații electronice care au rolul de a interacționa online cu cetățenii. Astfel, la Cluj Napoca s-a creat un funcționar virtual, iar depunerea dosarului necesar eliberării pașaportului se poate face prin programare online.

Este, însă, interesant că raportul arată că guvernul nu are un inventar, o situație completă, a serviciilor publice online puse la dispoziția persoanelor fizice sau juridice.

În schimb, interoperabilitatea sistemelor digitale este scăzută. Există sisteme vechi care sunt pur și simplu izolate. Explicația lipsei de interoperabilitate este dată de calitatea scăzută și caracterul incomplet al bazelor de date și în plus în continuare funcționarii din administrație sunt reticenți să comunice cu cetățenii prin mijloace electronice.

Totodată, în acest moment, există două instrumente transversale de e-guvernare care sunt însă folosite insuficient. Este vorba despre Punctul de Contact Unic Electronic și Sistemul Național Electronic de Plată, utilizat la adresa ghișeul.ro. Pentru a putea fi utilizate este nevoie ca instituțiile publice și autoritățile locale să se înregistreze în cele două aplicații și în felul acesta să ofere servicii online persoanelor fizice și juridice. Astfel, în sistemul electronic național s-au înscris doar 460 de instituții publice din cele 3.000 care au obligația de a se înrola. Această situație reduce eficiența folosirii sistemului online de către cetățeni sau companii.

Care sunt metodele de dezvoltare a nivelului de digitalizare a administrației? Programul include o multitudine de căi de urmat, dar esențiale sunt interoperabilitatea bazelor de date, servicii în cloud folosite de instituțiile publice și creșterea gradului de utilizare a mijloacelor electronice, atât de instituții, cât și de cetățeni. Vor fi fonduri și va fi voință administrativă pentru a digitaliza România? Deocamdată, este greu de spus.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Cum să construiești o „autostradă” digitală