Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Uniunea Europeană caută „Sfântul Graal” al salariilor: minim, decent, european și care să nu fie o povară fiscală

euro.jpg

O ciudățenie: micii întreprinzători nu au putut cheltui toți banii dintr-un program care le-a oferit 2.000 euro gratis
O ciudățenie: micii întreprinzători nu au putut cheltui toți banii dintr-un program care le-a oferit 2.000 euro gratis
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

În discursul pe tema stării Uniunii Europene, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a uitat să precizeze că Uniunea va avea un salariu minim decent. Ideea nu este nouă. Încă de la începutul anului, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale afirma că „muncitorii trebuie plătiți pentru munca lor pentru a duce o viață decentă”. Astfel, la începutul lunii iunie a fost lansată o consultare europeană pe tema salariului minim european.

Întrebarea este: cum gândești acest proiect? Din punct de vedere social sau în funcție de principiile economice? Dacă primordiale vor fi criteriile sociale s-ar putea să existe tentația de a duce salariul minim decent la un nivel la care companiilor mici și mijlocii le vor crește atât de mult costurile încât vor fi nevoite să renunțe la câteva locuri de muncă.

Dacă abordăm salariul minim din punct de vedere economic, situația este deja complicată la nivel european. Există diferențe majore între statele Uniunii Europene în ceea ce privește salariul minim, între Bulgaria și Luxemburg fiind o distanță ca de la cer la pământ, 312 euro față de 2.140 euro. Este evident că nu se pune problema de a găsi o valoare nominală comună la nivel european. Dar, chiar și o creștere a salariului minim în unele state europene, pe modelul variantei luate în calcul în acest moment (salariul minim să fie 60% din salariul mediu național) i-ar putea nemulțumi pe antreprenori.

România a accelerat mult, în ultimii ani, creșterea salariului minim (din considerente sociale și electorale), iar o nouă indexare ar deveni o povară fiscală considerabilă pentru companiile mici și mijlocii.

Contextul crizei sanitare cu impact asupra economiei ar putea încuraja Comisia Europeană să grăbească ritmul introducerii măsurii. Este discutabil, pentru că salariul minim decent ar putea să facă mai mult rău decât bine în economiile și în industriile cu valoare adăugată mică sau lovite de criză. Ne putem imagina ce ar însemna pentru industria ospitalității, confruntată cu scăderi drastice ale încasărilor, obligația de a crește salariile. Pentru că, în multe state europene, salarizarea în domeniul hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor se face foarte aproape de salariul minim.

De ani de zile, Comisia Europeană cere României să găsească un mecanism de calcul pentru creșterea salariului minim. Perfect justificat. În ultimii ani, în România, salariul minim a fost stabilit pe baza programelor politice electorale și nu pe criterii economice. Acum, o dată cu guvernul Orban, există și criterii de creștere a salariului minim prezentate de Executiv la începutul acestui an. În acest moment, salariul minim se află în fața unei noi provocări, de această dată europeană.

Președintele Comisiei Europene a afirmat că salariile de dumping trebuie să dispară. În principiu, este corect. Dar, sunt economii europene care nu oferă salarii de dumping, ci doar salarii pe măsura eficienței și a profitului obținut de companii. Oricât ar părea de ciudat, unele salarii mici europene nu sunt de dumping, ci de supraviețuire a unor firme și a unor industrii.

Uniunea Europeană este diversă în ceea ce privește economia și polii de dezvoltare. Diferențele dintre statele membre sunt substanțiale, după cum se poate vedea și din diferențele de salarii, nu doar de salarii minime.

De aceea, un salariu minim european decent va avea și efecte adverse. Dacă salariul minim va fi stabilit, la nivel european, la 60% din cel mediu național, calculul ne arată că în România, salariul minim brut ar trebui să crească, raportat la datele lunii iulie, de la 2.230 sau 2.350 la 3.280 lei. Este clar că o creștere cu 1.000 lei nu va putea fi susținută de toate ramurile economiei și de toate companiile.

Pandemia, scăderea economică, creșterea șomajului, viitorul incert al joburilor legat de migrarea către munca la domiciliu, îi fac pe responsabilii europeni să fie sensibili la problemele privind politica salarială. Dar, pârghia salariului minim trebuie manevrată cu atenție, pentru a nu face mai mult rău decât bine.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Uniunea Europeană caută „Sfântul Graal” al salariilor: minim, decent, european și care să nu fie o povară fiscală