Cei care sfidează criza

Sumele nu sunt comparabile cu cele din statele Europei de Vest. De exemplu, în Franța, nivelul creșterii economisirii a fost de 86 de miliarde euro, ceea ce arată diferența de mărime a economiilor. Dar, tendința rămâne. Românii, la fel ca majoritatea europenilor, au economisit bani în acest an. În mod normal, fenomenul economisirii este un semn de sănătate pentru un stat. În contextul pandemiei, creșterea accelerată a sumelor depuse în bănci, în special în statele Europei de Vest, i-a făcut pe specialiștii în economie și pe demnitari să facă apeluri la încurajarea consumului, pentru a crește vânzările producătorilor.

Datele privind depozitele bancare și deponenții din România, pe primul semestru al acestui an, arată și evoluția depozitelor bancare cu valori mari, care depășesc 100.000 de euro.

Analiza se poate raporta la ultimii cinci ani. Să plecăm, așadar, de la anul 2015, cu mențiunea că nivelul de garantare pentru depozitele bancare era ca și astăzi de 100.000 euro. În urmă cu cinci ani, depozitele care depășeau limita de garantare erau în valoare de 22,5 miliarde lei. În cinci ani, ele au crescut mai mult decât dublu ajungând la 46,3 miliarde lei. Trebuie să remarcăm că proporția este aproape identică și în ceea ce privește numărul deponenților, respectiv o creștere de la 23.000, în anul 2015, la aproximativ 44.000, la jumătatea anului 2020.

Să ne întoarcem, însă, la anul 2015. O analiză a prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României, Florin Georgescu, oferă o serie de amănunte privitoare la distribuția depozitelor bancare. Astfel, în anul 2015, 94 de persoane aveau depozite de 10 milioane lei. Persoanele care aveau depozite de peste 500.000 lei erau de doar 0,1% din total, iar valoarea depozitelor deținute reprezenta 13% din valoarea economisirii. Totodată, 2% din depunătorii care aveau depozite de valoare mare, peste 100.000 lei, dețineau 51% din sumele economisite. În fine, la polul opus, 66% din deponenți aveau 1% din totalul depozitelor, sumele aflate în conturi fiind de până la 1.000 lei pe deponent. Toate aceste cifre ne arată o polarizare accentuată a economisirii, în sensul că foarte puțini depunători aveau sume mari în conturi și foarte mulți deponenți dețineau depozite bancare cu mai puțin de 1.000 de lei.

Cum stau lucrurile la jumătatea anului 2020? Din păcate nu avem la dispoziție un studiu aprofundat, precum cel din 2015, prezentat de Florin Georgescu. Dar câteva elemente există. Poate cel mai interesant este că numărul deponenților care au în depozite bancare mai mult de 100.000 euro, sau echivalentul în lei, a crescut mai mult decât dublu față de anul 2015.

Putem, oare, să considerăm că persoanele care au aceste sume în bănci, aproximativ 44.000, formează clasa de mijloc în România? Probabil că da. Deci, în ultimii cinci ani clasa de mijloc din România s-a dublat. Este adevărat au fost ani de creștere economică, în care sectorul privat al economiei s-a consolidat și, probabil, o dată cu el și clasa de mijloc. Deși, poate că nu ar trebui să omitem că nu doar angajații din mediul economic au avut câștiguri mai mari, ci și o parte din oamenii politici și din salariații bugetari. Declarațiile de avere demonstrează acest lucru.

Interesant este că media depozitelor pentru fiecare deponent rămâne relativ constantă. În 2015, 23.000 de depunători aveau, în total, în bănci, 22,5 miliarde lei, iar, în anul 2020, 40.000 de persoane fizice au 46,3 miliarde lei. În urmă cu cinci ani, media era de 978.000 lei, în timp ce anul acesta a ajuns la 1,1 milioane lei.

Așadar, există 4.191 de români care au reușit să aibă în depozite bancare sume mai mari de 100.000 euro. Ceea ce ne demonstrează încă o dată că marile crize aduc și mari câștigători.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.