România agricolă: campioană la producția vegetală, deficit imens la mâncare, fructe și legume

Studiul pleacă de la o constatare deja cunoscută și anume că România este, raportat la anul 2018, unul din principalii producători europeni, ba chiar la unele produse și mondiali, la grâu, orz, porumb și floarea-soarelui. În pofida unor producții-record la așa-numitele materii prime agricole, România înregistrează în mod constant deficit comercial în ceea ce privește mărfurile agro-alimentare. Pentru a oferi repere comparative, analiza profesorului Tudorel Andrei are în vedere alături de România, alte trei state cu caracteristici apropiate în multe privințe și anume Bulgaria, Ungaria și Polonia. Rezultatele sunt în același timp asemănătoare, dar și diferite. Spre exemplu, exporturile celor patru țări analizate au crescut semnificativ, în special după intrarea în Uniunea Europeană. Cu precizarea că marea câștigătoare a fost România ale căror exporturi de produse agricole au cunoscut un avans apreciabil. Cifrele sunt relevante: în anul 2000, la 1.000 euro exporturi ale României, Polonia avea exporturi de 7.800 euro, Ungaria de 6.600 euro, iar Bulgaria de 1.460 euro. România, în schimb, a devansat celelalte state în ceea ce privește ritmul anual de creștere a exporturilor. Dar, și importurile au urcat pentru toate statele analizate.

În perioada 2000-2018, România a acumulat an de an (cu două excepții) deficite, în timp ce restul statelor analizate au înregistrat excedent. Rezultatul a fost că România a avut un deficit mediu anual de 920 milioane euro, în timp ce Bulgaria a avut un excedent mediu anual de 620 milioane euro, Ungaria de 2,2 miliarde, iar Polonia de 3,4 miliarde euro.

Evident, autorul analizei se întreabă cum este posibil ca România, care seamănă din multe puncte de vedere cu celelalte state, să aibă o evoluție atât de diferită în ceea ce privește rezultatele comerciale internaționale.

Răspunsurile din studiu sunt următoarele. În primul rând, este vorba despre dimensiunea fermelor agricole. În România, predomină exploatațiile mici, de până la cinci hectare, în Polonia și Ungaria cele mai multe sunt fermele medii, iar în Bulgaria domină exploatațiile agricole mai mari de 100 de hectare.

În al doilea rând, în România, randamentul mediu la hectar este mai mic decât în statele europene cu care este făcută comparația, la grâu, porumb sau orz, dar mai mare la floarea soarelui.

Așadar, studiul oferă câteva explicații. Mai sunt și altele. Agricultura, prin producția vegetală, își face datoria. Industria alimentară este, din diverse motive, datoare sau în suferință.

Este deficitul comercial la produsele agroalimentare o fatalitate istorică? Pentru că autorul analizei constată că situația României este, din punctul de vedere al comerțului cu produse agro-alimentare, aproape neschimbată de 100 de ani. Și în urmă cu 100 de ani, România avea probleme asemănătoare, adică exporta materii prime agricole și importa produse cu valoare adăugată mare.

Este clar că deficitul comercial cu produse agroalimentare al României are mai multe explicații decât cele privind randamentul scăzut la hectar și suprafața neadecvată a gospodăriilor agricole. Specialiștii din industria alimentară și din administrație ar trebui să completeze explicațiile și să vină cu soluții realiste.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.