Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Criza COVID: Țările își fac stocuri de alimente, pe măsură ce preţurile cresc. “Statul român nu înțelege ce e aia industrie alimentară”

supermarket-949912_1920.jpg

Image source: 
pixabay.com

Tot mai multe țări își fac stocuri de alimente, pe fundalul pandemiei. Și tot mai multe voci avertizează că prețurile la mâncare ar putea crește, în toată lumea. China, Egipt, Pakistan  sau Iordania fac achiziții strategice record, iar exemplul le este urmat și de alte state, după cum relatează Bloomberg. La București, ministerul Agriculturii anunță că România va dezvolta o rețea națională de colectare a produselor agricole. Opt depozite regionale ar urma să fie construite, acestea urmând a fi legate cu depozitele și procesatorii români. 

 

La ora actuală statul român  nu înțelege ce e aia industrie alimentară, critică însă Sorin Minea, președintele Romalimenta. 

Sorin Minea: A face niște depozite este o chestie care se întâmplă în fiecare țară. În general, oamenii își fac singuri depozite. Dacă statul ajută niște cooperative pentru a-și colecta marfa, a o sorta și a o duce la piață înțeleg. Ca statul să facă zece depozite, opt depozite, trei depozite ca să ce? Nu înțeleg. Dacă tu, stat, faci depozite, tu iei, tu centrezi, tu dai cu capul și tu le vinzi mai departe e o idee genială. Efectiv mă lasă rece pentru că nu are finalitate.

Reporter: Pe parte de industrie cum s-a mișcat statul și ministerul în pandemie?

S.M: Cum v-am spus un pic mai devreme. Până la ora actuală România nu a avut nici cea mai vagă legătură cu industria alimentară. Industria alimentară este privită ca prioritate zero în toată Europa cu excepția României.

Rep: De ce?

S.M: La ora actuală statul nu înțelege ce e aia industrie alimentară. Dacă ați văzut toate comunicatele, se vorbește numai despre IMM-uri. Industria alimentară are și IMM-uri, dar nu numai IMM-uri. În industria reală sunt, în general, firme mari. Poate îmi spuneți un singur ajutor care s-a dat firmelor mari. În afară de faptul că s-au dat niște declarații iresponsabile că nu își vor mai face fabrică de lapte decât cine are fermă. Poate așa e în România. Și ăla care are abatoare va trebui să aibă fermă, ca după aia să aflu că avem mai multe abatoare decât necesar. Noi le-am spus de acum vreo patru ani chestia asta. Au fost niște declarații sforăitoare despre integrare. În rest nu a fost absolut nimic.

Rep: Dați-mi un exemplu de țară în care guvernul sau autoritățile arată preocupare pentru industria alimentară sau face ceva în sensul acesta. Dar vă rog nu Polonia.

S.M: Comunitatea Europeană alocă în jur de 800.000 de euro pentru care fiecare firmă din industria alimentară, bani de la bugetele de stat. România a semnat că va avea și ea. Nu are bani. Nu v-am dat exemplul Poloniei. V-am dat exemplul Comunității Europene, care are mai multe țări.

Rep: Scutirile suplimentare de TVA ar putea fi o soluție?

S.M: Din punctul meu de vedere nu.

Rep: De ce?

S.M: Pentru că scutirea de TVA va duce la un deficit bugetar uriaș și nu va face decât să crească evaziunea fiscală.

Rep: Și atunci care ar fi prima intervenție pe care o așteptați de la statul român și ea nu vine pentru că vin declarații sforăitoare?

S.M: Ați spus-o deoarece toate firmele din industria alimentară au o perioadă grea, ca să fim politicoși. La ora actuală, pe perioada pandemiei, avem nevoie de bani pentru a ne menține oamenii, pentru a ne face producția, pentru a suporta prețurile de pe piață, pentru a putea vinde și pentru  ne desfășura investițiile. Noi eram în investiție. Nu știam că vine pandemia. La ora actuală, un prim ajutor care se poate da, ar fi niște granturi, bani nerambursabili. Am văzut că se dau micilor fermieri, fermierilor pătrați, fermierilor dreptunghiulari, nu știu căror IMM-uri. Industria se pare că nu există în sferele de înțelegere din partea  ministerului. A doua chestie pe care le-am propus-. Am propus-o lui Orban personal. E acordarea de tichete de masă eliberate de angajator, nu date de stat, în număr mai mare decât cele admise, neimpozabile. De aceea am spus în număr mai mare. Aceste tichete se vor întoarce și către procesator prin faptul că oamenii vor putea cumpăra mai multă mâncare, iar TVA-ul se va întoarce către stat. A treia propunere pe care am făcut-o e scutirea de plată a datoriilor către stat pentru o perioadă limitată. Asta e singura care s-a dat.

Rep: În lipsa acestor măsuri cum va arăta 2021? În ce măsură ne putem aștepta la scumpiri?

S.M: Ceea ce am spus puțin mai devreme că din păcate ministerul agriculturii nu are idee și nu are niciun dialog cu industria alimentară este o chestie adevărată. Mai mult decât atât, am trimis un material legat de acest lucru către primul ministru și către președintele Iohannis. Asta mi-o pot asuma fără niciun fel de problemă. Confuzia care este făcută de actualul guvern voit sau nevoit între industria alimentară și micii producători și produsele tradiționale este o confuzie complet stupidă, un naționalism deșănțat fără niciun fel de naționalism în el. În industria alimentară la anul foarte multe firme nu vor mai exista. Foarte multe, nu știu care, nu știu cum. Sau vor fi vândute. Cine va putea să vândă. Este momentul în care într-o țară ca România poți să cumperi. Spre deosebire de ce spun ei, eu nu spun că nu sunt și foarte multe multinaționale în România. Dar sunt și foarte multe firme cu acționariat român. Sau și cele multinaționale produc tot în România. Dacă se independență și siguranță alimentară atunci firmele alimentare ar trebui ajutate.