Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pe ce se cheltuiesc banii publici? Citiți execuția bugetară: asistență socială, salarii bugetare, medicamente, dobânzi

bani.jpg

Image source: 
pixabay.com

Una din afirmațiile auzite tot mai des în ultimul timp, vehiculată în spațiul public sau în cel online, este aceea că nu se știe ce face guvernul cu banii bugetului sau cu banii pe care îi împrumută statul român.

Răspunsurile sunt, însă, cât se poate de clare, în sensul că, lunar, Ministerul Finanțelor publică pe site datele privind așa-numita execuție bugetară.  Adică, informații și cifre care arată cât s-a încasat la buget, și din ce surse, și cât s-a cheltuit și pe ce.

Chiar ieri, de exemplu, Ministerul Finanțelor a prezentat public datele bugetare pe primele nouă luni ale anului.

Și pentru că există această idee a opacității cheltuirii banilor publici, vom trece în revistă principalele capitole de cheltuieli și sumele aferente. Să le luăm pe rând.

Cele mai mari sume sunt cheltuite cu asistența socială, 104 miliarde lei. Îndeobște, la acest capitol sunt cuprinse cheltuielile cu pensiile și cele privind asigurarea prestațiilor sociale.

Anul acesta, în mod excepțional, la acest capitol au fost incluse și cheltuieli sociale prilejuite de situația sanitară, precum indemnizațiile pentru șomaj tehnic, cele pentru profesioniști, precum și sumele acordate angajatorilor, în cuantum de 41,5% din salariul brut al angajaților păstrați în muncă.

Pe locul al doilea, în ceea ce privește nivelul cheltuielilor se află cele cu salariile bugetare. Acestea ajung la 81 miliarde lei și sunt cu 6,5% mai mari decât anul trecut. O creștere solidă dacă ne gândim că economia traversează totuși o criză.

Al treilea capitol este cel al bunurilor și serviciilor. Acesta include în special cheltuielile cu medicamentele și articolele sanitare, dar nu numai, ci și alte cheltuieli legate de funcționarea instituțiilor statului. În total, ajung la 39,6 miliarde lei, cu 12,7% mai mult decât anul trecut.

Urmează așa-numitele cheltuieli de capital, ceea ce înseamnă investiții, care ajung anul acesta la 18 miliarde lei, în creștere cu 23% față de anul trecut.

Există apoi cheltuieli legate de cofinanțare a proiectelor derulate cu fonduri europene, 16,5 miliarde lei, și cele cu dobânzile, care ajung la 12 miliarde lei. Dar, atenție, este vorba despre dobânzi plătite în contul unor împrumuturi vechi ajunse la scadență și care au fost „rostogolite”, adică s-au luat alte credite pentru a le achita.

Dobânzile actualelor împrumuturi se vor regăsi în bugetele anilor viitori. Să mai completăm lista cu subvenții plătite de la buget către producătorii agricoli și către sectorul de transporturi, în valoare totală de 5,5 miliarde lei. Avem, în total, la capitolele importante, cheltuieli de 276 miliarde lei, adică 94% din total. Dar și restul de 6% se poate vedea în datele privind execuția bugetară.

Este posibil ca adepții teoriilor conspirației să nu fie mulțumiți cu prezentarea situației bugetare crezând că undeva se întâmplă ceva cu banii publici. Pentru aceștia, nu sunt foarte multe de spus.

Este posibil ca bugetul să poată fi mai bine construit. Aceasta este altceva. Dar, între o alocare mai eficientă și ideea că nu se știe ce se întâmplă cu banii publici este o diferență ca de la cer la pământ.

În ultimii 20 de ani, Curtea de Conturi nu a semnalat diferențe semnificative și ilegale în ceea ce privește marile capitole de cheltuieli bugetare. Ceea ce ne spune că documentul Ministerului Finanțelor Publice reflectă adevărul cheltuielilor generale ale statului.

De aceea, înainte ca politicienii sau simplii cetățeni să vehiculeze idei ciudate privind banii publici, ar trebui să arunce o privire asupra datelor privind execuția bugetară. Ar găsi acolo răspunsuri pentru o bună parte din îngrijorările lor reale sau mimate.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Rubrica Economia Reală din 28 octombrie 2020