Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O analiză europeană. Unde se află România în materie de venituri fiscale, cheltuieli cu salariile bugetare și cu pensiile

impozite-taxe-firme.jpg

Guvernul renunța la scăderea pragului de la care microîntreprinderile plătesc impozit pe cifra de afaceri.
Guvernul renunța la scăderea pragului de la care microîntreprinderile plătesc impozit pe cifra de afaceri.
Sursa imaginii: 
pixabay.com

Comisia Europeană a publicat o serie de date pe o perioadă lungă de timp, între anii 1995 și 2020, care include toate statele membre și care se referă la trei indicatori bugetari: veniturile fiscale, provenite din taxe și impozite, cheltuielile cu salariile bugetare și cheltuielile cu asistența socială, care reprezintă, în bună măsură, cheltuielile cu pensiile.

Datele sunt importante pentru că ele pot oferi, pe de o parte, repere comparative europene, și, pe de altă parte, arată evoluția în timp.

Să nu uităm că, în România, cei trei indicatori au fost folosiți în feluri foarte diferite. De exemplu, adepții creșterii pensiilor și salariilor din sectorul public au folosit de foarte multe ori ca argument ponderea acestor cheltuieli în produsul intern brut.

Și au constatat că, în România, în unele perioade, ponderea cheltuielilor sociale era mai mică sau egală cu media europeană. Ceea ce automat devenea un bun pretext pentru a susține creșterea acestor cheltuieli.

De partea cealaltă, economiștii care susțineau temporizarea creșterii cheltuielilor cu pensiile și salariile se uitau și la nivelul veniturilor bugetare și constatau că, la bugetul României acestea au fost dintotdeauna mult sub media europeană.

Deci, o privire de ansamblu, la care se adaugă și o comparație cu statele membre, este binevenită.

Așadar, să plecăm cu analiza chiar de la ponderea veniturilor fiscale în produsul intern brut. În toată perioada analizată, România a rămas în zona 26%-30% din PIB, cu două extreme, în anul 2009, atunci când a avut un nivel minim de 25%, și când a atins un vârf de 31%, în anul 1999.

Diferența față de Uniunea Europeană este foarte mare. Adică, la nivelul Uniunii Europene s-a păstrat aproape neschimbată ponderea de 40% din PIB, indiferent de criză sau de perioada lungă de expansiune economică. Deci, România a avut în ultimii 25 de ani, în mod constant, 10 procente mai puțin decât media europeană în ceea ce privește veniturile bugetare din taxe și impozite.

Să urmărim și cazurile Bulgariei (o țară despre care s-a spus că a luat măsuri eficiente de creștere a veniturilor bugetare) și cel al Germaniei, care este cea mai mare economie europeană.

Bulgaria a plecat de la 21% și a ajuns la 30%, ceea ce este un progres. România a avut fluctuații de încasări de-a lungul timpului, iar în acest moment se află sub Bulgaria, cu venituri de 26% din PIB. Germania a avut o prestație de metronom, în media europeană cu un nivel de 40%-41% din PIB.

Există performeri și codași. Danemarca, Belgia, Franța au cote care ajung între 45% și 47% din PIB. Irlanda este pe ultimul loc în Uniunea Europeană cu 22% din PIB, mai puțin chiar decât România.

În ceea ce privește salariile bugetare, în 25 de ani, România a făcut saltul de la 6% la 12% din PIB. Creșterea poate părea normală, dar ponderea a depășit media europeană, care este de 10%. Cu precizarea că veniturile bugetare din impozite și taxe nu au făcut același salt spectaculos. Cu alte cuvinte, veniturile au stagnat, ca pondere în PIB, iar salariile s-au dublat.

Ponderea salariilor în PIB, în România, este la nivelul Franței (care are, însă, printre cele mai mari încasări din venituri fiscale din Uniunea Europeană) și este mai mare decât în Germania.

În fine, iată și câteva observații legate de cheltuielile cu asistența socială, în special cu pensiile:

România are o evoluție relativ liniară, 9%-10% din PIB. În schimb, creșterea punctului de pensie cu 40% ar duce la un salt la 13%-15% din PIB. Media europeană fiind de 16%. Merită remarcat nivelul-record al Italiei, de 20% și fluctuațiile Greciei, care crește procentajul până la criză și apoi o explozie a ponderii cauzată de scăderea economică dură.

În concluzie, România a adus cheltuielile cu salariile bugetare și cu pensiile la nivelul mediei europene. Numai că veniturile fiscale sunt mult sub cele europene. Ceea ce ne arată, încă odată, că graba creșterii salariilor și pensiilor nu a ținut cont de performanța economiei, ba chiar se poate dovedi, în condițiile noii crize, nesustenabilă.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Rubrica Economia Reală din 5 noiembrie 2020