Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Prețuri, inflație, salarii, productivitate, deficite. Ce le apropie și ce le separă

inflatie.jpg

Image source: 
Pixabay (ilustrație)

De câțiva ani, economiștii occidentali se întreabă: unde a dispărut inflația? Este vorba despre faptul că statele dezvoltate, inclusiv cele care formează zona euro, au atins în mod constant cifre ale ratei inflației extrem de reduse. 

Economiștii sunt mirați de lipsa inflației cu atât mai mult cu cât în toți acești ani nivelul datoriilor publice a crescut, iar progresele productivității muncii au fost limitate. Cu alte cuvinte, nivelul productivității, care ar trebui să fie în strânsă legătură cu prețurile, deci cu inflația, nu a avut creșteri care să justifice un nivel atât de jos al inflației.

De exemplu, în luna august, statele membre OECD aveau o rată medie a inflației anuală de 1,2%, în zona euro era de -0,2%, iar Statele Unite înregistrau o rată de 1,3%. Cifrele sunt, după cum se poate vedea, foarte mici.

Sigur că dacă avem în vedere că inflația este fenomenul care erodează puterea de cumpărare, toată lumea ar trebui să fie fericită. Dar, acest lucru nu îi oprește pe economiști să se întrebe: unde a dispărut inflația?

Unii economiști fac apel și la istorie constatând că, de exemplu, în Franța, în secolul al XIX-lea, prețurile au scăzut, concomitent cu o perioadă de creștere economică și de schimbări semnificative ale condițiilor de viață.

Este adevărat că moneda avea ca etalon aurul. O dată cu renunțarea la etalonul aur, în secolul al XX-lea, inflația a devenit fulminantă. De exemplu, un franc francez din anul 1913 avea o putere de cumpărare cât patru euro astăzi.

Poate deloc întâmplător, renunțarea la etalonul aur a adus și creșteri mari de prețuri. De aceea, economiștii au dezvoltat o „inflație” de teorii privind inflația, care converg către formula clară că indicele prețurilor de consum depinde de cantitatea de monedă, viteza de circulație, volumul tranzacțiilor și prețul.

Să mai adăugăm și indicatori precum productivitatea muncii, dar și așa-numita cerere publică, definită prin deficite publice mari sau o datorie publică în creștere. De asemenea, inflația provine din creșterea salariilor fără o corelare cu productivitatea muncii.

Însă, în ultimă instanță, economiștii cred că pentru a ține sub control inflația este nevoie de câteva măsuri de însănătoșire a economiei și anume reducerea deficitului bugetar, creșterea productivității prin încurajarea investițiilor și reformarea sectorului public cu scopul de a crește nivelul productivității în mod semnificativ.

Să ieșim din zona teoretică. România nu se află în situația statelor dezvoltate, în sensul că rata inflației a fost mult mai mare decât în zona euro. Ba chiar, în ultima perioadă au fost câțiva ani în care România a avut cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Pe măsura deficitului bugetar.

Anul acesta, creșterea prețurilor a fost influențată în economia românească de pandemie. De exemplu, într-un context în care vânzarea de produse nealimentare a avut mari dificultăți și mari fluctuații, creșterea anuală a acestor prețuri a fost redusă, doar 0,6%.

În luna octombrie, rata inflației a fost de 2,2%, în ușoară scădere față de septembrie. Creșterea prețurilor a fost adusă de mărfurile alimentare, 4,34%, față de anul trecut, și de servicii, cu o creștere a tarifelor cu 2,85%.

Făina, mălaiul, pâinea, fasolea, fructele sau brânza sunt produsele care au avut cele mai mari scumpiri. Vă spun ceva aceste produse? Sunt cele după care consumatorii au alergat în acest an, aproape la propriu, din cauza crizei sanitare.

La final, o legătură între creșterea prețurilor și cea a salariilor. În septembrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, indicele salarial a fost mai mare decât rata inflației. Așadar, dacă privim creșterea accentuată a salariilor bugetare și deficitul fiscal mare avem și răspunsul la întrebarea: de ce cresc prețurile în România?

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Rubrica Economia Reală din 12 noiembrie 2020