Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Trei avertismente de la Comisia Europeană

european_commission.jpg

Image source: 
Facebook / European Commission

Comisia Europeană a publicat ieri o analiză a situației fiscale a României. Sunt trei puncte importante pe care le atinge Comisia Europeană în analiza respectivă. Primul este legat de reamintirea faptului că România este totuși în procedura de deficit excesiv. O realitate care pare că se uită prea ușor la București.

De asemenea, mai există o precizare importantă și anume aceea că procedura de deficit excesiv nu se datorează pandemiei, ci deciziilor luate înainte de anul 2020 care au dus la creșterea cheltuielilor bugetare și pe cale de consecință a deficitului bugetar.

De fapt, în raportul Comisiei Europene se scrie negru pe alb că majorarea pensiilor, creșterea alocațiilor pentru copii și scăderea unor taxe și impozite au condus la creșterea deficitului bugetar peste limita europeană.

Nu mai contează toate demersurile birocratice reclamate de procedura de deficit excesiv (recomandări, schimburi de scrisori între părți și decizii ale Comisiei). Esențial este că instituția europeană anunță că procedura de deficit excesiv rămâne operațională, iar o următoare evaluare a stării bugetare a României va fi făcută anul viitor, în primăvară.

O a doua temă importantă care apare în analiza bugetară realizată de Comisia Europeană este cea a costurilor pandemiei și respectiv impactul acestora asupra bugetului de stat.

Ceva nu se leagă.

Ministerul Finanțelor arată, cu ocazia execuției bugetare pe primele nouă luni ale anului, că deficitul bugetar este de 67 miliarde lei, adică 6,3% din PIB, din care mai mult de jumătate este cauzat de măsurile de combatere a crizei Covid. Ceea ce înseamnă aproximativ 3,1% din PIB.

Numai că raportul Comisiei Europene arată că măsurile de combatere a crizei sanitare au avut un impact asupra deficitului bugetar de numai 1,3% din PIB. Între 3,1% din PIB, cât calculează Ministerul Finanțelor din România, și 1,3% din PIB, cât estimează Comisia Europeană este o diferență semnificativă.

De unde vine? Este posibil ca părțile să fi calculat diferit. Dar, pentru mai multe clarificări există informații din ambele surse.

Ministerul Finanțelor susține că 37 miliarde lei au fost lăsați în mediul economic prin facilități fiscale, investiții și cheltuieli excepționale prilejuite de criza sanitară. Amânarea plății unor obligații fiscale a costat bugetul 16 miliarde lei, bonificațiile pentru plata la scadență a impozitelor și taxelor au fost în valoare de 570 milioane lei, iar cheltuielile excepționale prilejuite de criză au ajuns la aproximativ 10 miliarde lei.

Astfel, până la finele lunii septembrie s-au plătit patru miliarde lei pentru indemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, 842 milioane lei pentru indemnizații acordate pentru profesioniști, iar 1,66 miliarde lei sunt sumele acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al salariaților cărora li se păstrează locurile de muncă, respectiv 41,5%,.

Aceste cifre sunt confirmate și de raportul Comisiei Europene. Ele sunt sensibil egale cu cele prezentate de guvernul României. Dar, este neclar, totuși, de unde provine diferența dintre impactul crizei sanitare văzut de guvern și cel calculat de instituția europeană.

Pare un amănunt, dar tema poate fi importantă din două puncte de vedere:

Pe de o parte, Comisia Europeană ar putea să nu recunoască o serie de cheltuieli incluse în deficitul bugetar ca fiind asociate cu criza sanitară. Ceea ce pentru România, aflată în procedură de deficit excesiv, ar fi o mare problemă.

Pe de altă parte, dacă unele cheltuieli au fost efectuate din fonduri europene, există pericolul ca banii să fie returnați de către România către Comisia Europeană.

În fine, o a treia temă importantă prezentată în documentul Comisiei Europene este un avertisment referitor la faptul că anul viitor, în lipsa unui buget de stat, instituțiile europene nu vor mai deconta plățile efectuate în contul măsurilor de susținere a locurilor de muncă.

Cu atât mai mare este miza pentru aprobarea rapidă a bugetului de stat după alegerile parlamentare.

Avertismentele Comisiei Europene ar trebui privite serios de către guvern. De ele poate depinde finanțarea cu bani europeni a economiei românești.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Rubrica Economia Reală din 19 noiembrie 2020