Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Marele Deficit din adâncuri: De unde vine colacul de salvare pentru România?

deficit.jpg

"Pentru noi acest pachet de 80 de miliarde de euro este un colac de salavare pe care nici măcar nu-l speram vreodată"
Image source: 
pixabay.com

Scenariul revizuit al Guvernului pare mai optimist în raport cu evoluția reală a economiei, transmite Consiliul Fiscal, ale cărui estimări s-au dovedit a fi mai realiste în ultimele luni în comparație cu ce prognoza executivul. Potrivit analizei, deficitul bugetar ar urma să se apropie de 10% din produsul intern brut în acest an, în condițiile în care statul s-ar fi bazat din nou pe venituri și încasări pe care nu a reușit să le îndeplinească. Mai mult, o foarte mare parte a deficitului bugetar este de natură structurală și se va manifesta și în viitor, avertizează Consiliul Fiscal. 

Între 6,5 și 7,5 miliarde de lei  - la acest nivel estimează Consiliul Fiscal lipsurile sau golurile din buget, la capitolul venituri. Cu alte cuvinte, statul a fost mai optimist cu până la 0,75% din PIB, atunci când a calculat ce bani va avea la dispoziție: 

Acest gol provine pe de o parte din evaluarea optimistă a ANAF, a sumelor recuperabile în acest an din obligațiile amânate la plată de firme, precum și din probabilitatea ridicată ca sumele aferente închirierii benzilor de frecvență 5G să nu fie încasate în anul curent, se arată în Opinia Consiliului pe marginea celei de-a treia rectificări.

De remarcat că este pentru al doilea an la rând când guvernul se bazează pe veniturile din atribuirea așa-numitelor licențe 5G către operatorii telecom, în situația în care specialiștii au tot avertizat că sumele pot fi supraestimate, iar licitație îngreunată de o serie de factori birocratici și strategici. La RFI, fostul președinte al Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, remarcă, evident, că  e mult prea târziu  ca autoritățile să mai spere la ceva venituri de pe urma licențelor 5G. Mai mult, Ionuț Dumitru spune că:

Astfel de venituri nu au recurență.Nu sunt de natură permanentă, să te potți baza pe ele în fiecare an. Aceste vânzări de licențe se întâmplă o dată și atât. Nu au caracterul unor venituri din taxe și impozite, care se încasează în fiecare an. (...) E târziu să ne mai bazăm pe ele în săptămânile rămase până la finalul anului. 

Șocul economic al pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune, transmite acum, abrupt, Consiliul Fiscal, care amintește că  se prognozează un declin al activității economice în Uniunea Europeană de 7,4% în acest an. În paralel, economiștii români amintesc de măsurile de politică fiscală deja adoptate, respectiv majorarea pensiilor și a altor venituri și estimează că punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 va fi de circa 8%, 9% din PIB.

O situație greu de reparat, din moment ce România se confruntă cu un deficit de fapt structural, iar cheltuielile de personal și cele cu asistența socială reprezintă 92,3% din veniturile fiscale (inclusiv CAS). Această situație nu este sustenabilă în sine și cu atât mai mult este de judecat din perspectiva necesității corecției macroeconomice și bugetare, avertizează Consiliul Fiscal, instituție care cere corecții, pentru a echilibra balanța. O situație care se agravează an de an. Ionuț Dumitru completează: 

Dacă ne uităm la septembrie și adunăm cheltuielile de personal, salariile, cu cheltuielile de asistență socială, care includ în primul rând pensiile, reprezintă în jur de 97% din totalul încasărilor din taxe și impozite. (…) E o moștenire cu care ne luptăm și ne vom lupta mult timp, pentru că aceste cheltuieli dociale cresc din 2015. Salariile în sectorul public au crescut an de an, cu peste 20% , astfel încât facture de salarii a crescut din sub 8% din PIB, în 2015, la aproape 12%, anul acesta. (…) Ne-am dus cu factura de salarii la un nivel mult peste media europeană (care e în jur de 10% din PIB) în timp ce noi avem resurse din taxe și impozite de doar 27% din PIB, în timp ce media europeană este de 40%. (…)

În tot acest context, premierul Ludovic Orban a vorbit, pentru cotidianul Financial Times de fondurile în valoare de 80 de miliarde de euro din bugetul Uniunii şi prin Fondul de relansare economică postpandemie. "Nu am mai avut niciodată o astfel de susţinere financiară şi apreciem foarte mult decizia de la nivel european", afirmă Orban. Premierul spune  că un plan de "relansare naţională şi de intensificare a rezistenţei" ar putea ajuta economia României să atingă un ritm al creşterii economice de peste 6% până în 2024, prin reducerea deficitului de la 9% la 3%. Este unica șansă a României, confirmă economistul Ionuț Dumitru:

Pentru noi acest pachet de 80 de miliarde de euro este un colac de salvare pe care nici măcar nu-l speram vreodată. (...) Un calcul simplu: 80 de miliarde de euro la un PIB al României anual de circa 200 de miliarde de euro. În medie, în următorii șapte ani, vom avea peste 11 miliarde de euro pe an. Înseamnă mai mult de 5% din PIB. Toate investițiile statului român în ultimii ani au fost în jur de 3% din PIB. 

Premierul  Orban a anunța că va utiliza fondurile de relansare, printre altele, pentru a face investiţii de şase miliarde de euro în sistemul medical, în contextul dificil al pandemiei.

Alegerile parlamentare din 6 decembrie vor decide însă culoarea politică pentru anii următori.