Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum se face agricultură în Danemarca: Fermele în care lumina soarelui nu ajunge niciodată

ferma_danemarca.jpg

Image source: 
Facebook / Nordic Harvest

O lumină purpurie învăluie cutiile atent stivuite în care semințele de salată verde, ierburi sau varzaă germinează, la una dintre cele mai mari „ferme verticale” din Europa, care tocmai s-a deschis într-un depozit dintr-o zonă industrială din Copenhaga.

14 rânduri de rafturi se ridică de la podea până la tavan în acest hangar masiv de 7.000 de metri pătrați folosit de compania  daneză Nordic Harvest.

Produsele cultivate aici vor fi recoltate de 15 ori pe an, în ciuda faptului că acestea nu au văzut niciodată solul sau lumina zilei. Spațiul este luminat non-stop de 20.000 de becuri LED special concepute în acest scop.

În această fermă futuristă, micii roboți transportă tăvile cu semințe germinate pe fiecare culoar.

Cutiile mari din aluminiu sunt în mare parte goale deocamdată, dar legumele, precum salata și alte verdețuri, vor crește în curând.

Aproximativ 200 de tone de produse urmează să fie recoltate în primul trimestru al anului 2021 și aproape 1.000 de tone anual, căci ferma va funcționa la capacitate maximă până la sfârșitul anului 2021, explică Anders Riemann, fondatorul și directorul executiv al Nordic Harvest.

Acest lucru ar transforma depozitul Taastrup în una dintre cele mai mari ferme verticale din Europa.

 

 

Aceste facilități urbane au fost, deloc surprinzător, primite cu rezervă de fermierii din mediul rural, care pun la îndoială eficiența noii metode și scot în evidență consumul mare de energie electrică al noilor capacități de producție.

Dar Riemann subliniază beneficiile pe care firma sa le aduce mediului înconjurător:  produse cultivate foarte aproape de consumatorii finali și utilizarea de energie electrică verde.

„O fermă verticală se caracterizează prin faptul că nu dăunează mediului, reciclăm toată apa utilizată, dar și nutrienții sau îngrășămintele”, spune Riemann, care subliniază că nu se folosesc pesticide.

În Danemarca, lider mondial al fermelor eoliene, aproximativ 40% din consumul de energie electrică este bazat pe energie eoliană.

"Noi folosim 100% energie provenită din centralele eoliene, ceea ce ne face neutri în materie de CO2", adaugă el.

Deși nu a dezvăluit la cât ajunge o factură de energie electrică a Nordic Harvest, el a spus că energia a venit odată cu „certificatele eoliene” înregistrate pe bursa daneză de mărfuri.

Aceste documente legale garantează că „cantitatea de energie electrică pe care o consumi într-un an este echivalentă cu energia electrică produsă de un anumit număr de turbine eoliene”.

 

Start lent în Europa

Dezvoltate pentru prima dată în urmă cu aproximativ un deceniu, fermele verticale au ajuns în Asia și Statele Unite, unde se află cele mai mari ferme de acest gen din lume.

Încetul cu încetul ideea pare să prindă și în Europa.

Agricultura urbană ar putea permite reîmpădurirea terenurilor exploatate prin cultivarea constantă, spune Riemann.

„Am mutat pădurile pentru a avea câmpuri”, deplânge acesta, menționând că acum fermierii ca el pot aduce „o parte din producția de alimente în orașe, unde poți cultiva pe terenuri mult mai mici, într-un spațiu optimizat din punct de vedere al înălțimii”.

Ferma sa folosește un litru de apă per kilogram produs, ceea ce înseamnă de 40 de ori mai puțin decât în sere și de 250 de ori mai puțin decât pe terenurile agricole în spațiu deschis, spune el.

Numele clienților săi rămân confidențiale, dar includ firme de catering, restaurante și chiar supermarketuri.

Potrivit unui sondaj efectuat de Uniunea Fermierilor Danezi, 95% dintre danezi sunt gata să-și schimbe comportamentul de consumator pentru a proteja mediul.

Cu toate acestea, produsele Nordic Harvest nu sunt etichetate ca fiind organice.

„Potrivit regulamentului UE cuvântul organic este legat de cuvântul „ sol ”, deci dacă scoți solul din ecuație, produsul nu mai poate fi numit organic”, spune el.

„Produsele noaste sunt crescute în aceleași condiții: nu folosim pesticide sau insecticide”.

Între timp, profesorul de agricultură de la Universitatea Aarhus, Carl-Otto Ottosen, observă că Danemarca „nu are o problemă de spațiu” și companiile precum cea a lui Riemann sunt în mare parte o noutate care nu va amenința tradițiile agricole daneze.

„Acestea funcționează deja în Japonia sau Shanghai, unde nu există spațiu pentru a cultiva și unde oamenii  își doresc produse de calitate”, spune el.

Dar, în ciuda a ceea ce sugerează sondajele, Ottosen insistă că danezii cumpără mai degrabă produse bazate pe „preț, nu pe gust”.

 

Traducere de Anda Costiuc după reportajul AFP preluat de rfi.fr