Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


După ce în cinci ani cheltuielile cu salariile bugetare s-au dublat, în 2021, guvernul oprește creșterile

salarii_foto.jpg

Image source: 
Marie Barbraud

Cea mai importantă decizie luată de guvernul Cîțu este, fără îndoială, cea de păstrare a salariilor bugetare și a pensiilor de serviciu (cu excepția celor ale magistraților) la nivelul anului 2020. Este o hotărâre, în același timp, curajoasă și utilă la nivel macroeconomic.

De ce? Pentru că dincolo de orice interpretare politică privind aplicarea unor așa-numite măsuri de austeritate, înghețarea salariilor din fonduri publice este o modalitate de a reduce, în anul 2021, deficitul bugetar în comparație cu cel de anul trecut. Apare tot mai des afirmația referitoare la nevoia de consolidare bugetară. Acest termen se traduce prin obligativitatea ca anul acesta deficitul bugetar să fie mai mic decât cel de anul trecut, care se se va încheia aproape de nivelul de 9% din PIB.

Nevoia de a reduce deficitul bugetar nu este un moft al guvernului, ci are legătură cu tendința europeană. Chiar dacă și anul acesta Comisia Europeană va păstra derogarea de la regula de 3% din PIB a deficitului bugetar, toate statele europene și-au programat o scădere a deficitului bugetar. De altfel, este clar că revenirea la 3% din PIB se va întinde pe o perioadă lungă de timp, respectiv în următorii trei-patru ani.

România se află, însă, într-o situație specială față de celelalte economii europene, pentru că este încă sub procedura de deficit excesiv.

Deci, ceva trebuie făcut. Iar guvernul Cîțu a luat decizia importantă de a bloca salariile bugetare, pensiile de serviciu (cu excepția pensiilor magistraților), sporurile, indemnizațiile, primele și tichetele de vacanță la nivelul anului 2020. În total, măsurile adoptate de Executiv vor face, în conformitate cu declarațiile prim-ministrului, o economie bugetară anuală de 17,6 miliarde lei. O reducere de cheltuieli semnificativă care scade presiunea asupra bugetului și, mai ales, transmite un mesaj finanțatorilor României.

Să nu uităm că anul trecut, conform calculelor făcute de publicația profit.ro, România s-a împrumutat în total cu aproximativ 163 miliarde lei, de pe piețele externe și pe piața internă, de la bănci și de la populație. Banii au fost necesari pentru a acoperi deficitul bugetar pe 2020, datoria ajunsă la scadență și pentru a completa rezerva Ministerului Finanțelor. Suma este una record, dar pentru a nu se repeta și anul acesta este nevoie de reducerea deficitului bugetar. În condițiile în care consolidarea bugetară este credibilă, încrederea investitorilor care cumpără datoria României poate crește, iar dobânzile pot scădea.

Există, însă, și rațiuni microeconomice pentru decizia Guvernului. În ultimii trei ani, cheltuielile de personal au crescut cu 22%, plecând de la ideea că anul acesta salariile bugetare vor ajunge la aproximativ 110 miliarde lei. Dacă ne raportăm la anul 2015, situația este și mai șocantă. Practic, cheltuielile de personal s-au dublat, de la 52 miliarde lei, în anul 2015, la aproximativ 110 miliarde lei, anul trecut. În ceea ce privește procentajul din produsul intern brut, creșterea este semnificativă, de la 7,3% la aproximativ 10% din PIB.

De aceea, ideea guvernului de a analiza felul în care funcționează legea privind salarizarea din fonduri publice este binevenită. Ar fi util ca ministerele să facă publică o medie a salariilor angajaților, informații clare privind sporurile și alte beneficii încasate și eventual raportul dintre cel mai mare și cel mai mic salariu.

Nu este deloc clar în ce fază a ajuns aplicarea legii de salarizare din fonduri publice, cât sunt salariile în sectorul bugetar, față de cel privat și, în general, în ce măsură politica salarială din sectorul bugetar a adus eficiență și o mai bună calitate a serviciilor publice. Toate acestea ar trebui clarificate în analiza pe care a anunțat-o guvernul.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Rubrica Economia Reală din 4 ianuarie 2021