Guvernul își încordează mușchii: vrea restructurarea companiilor de stat cu pierderi

Mai mult, se subînțelege că punerea în practică a programului de restructurare devine un criteriu de performanță chiar pentru miniștrii de resort. Este o abordare nouă.

În ultimii 20 de ani, companiile de stat cu pierderi s-au aflat în centrul mai multor încercări de optimizare a activității. Numirea unor manageri profesioniști, încercarea de a implementa principiile guvernanței corporative, planuri de restructurare, toate au eșuat sub o formă sau alta.

Nicio încercare a Guvernelor nu a reușit să rezolve problemele financiare ale unor companii de stat care au continuat să producă pierderi și datorii.

De multe ori, chiar miniștrii care aveau în subordine companiile puneau bețe în roate planurilor de restructurare. Sunt mai mulți manageri ale firmelor de stat care, de-a lungul timpului, au depus mărturie în acest sens.

De aceea, schimbarea de abordare a actualului guvern este binevenită. Nu infailibilă, pentru că nu există, totuși, nicio garanție că va avea succes, dar, responsabilizarea miniștrilor pentru executarea planului de restructurare al unei companii aflată în subordinea instituției ar putea fi o bună soluție.

Abordarea este corectă și anume condiționarea utilizării fondurilor publice de un plan de restructurare al companiei de care să răspundă ministrul de resort.

Care sunt, însă, companiile vizate de restructurare?

Conform unei analize realizată de economistul Iancu Guda, cu datele aferente anului 2018, companiile de stat cu cele mai mari pierderi sunt Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia și Metrorex.

Pierderile firmelor sunt acoperite din subvenții de la buget și, în multe cazuri, companiile amână plata impozitelor și taxelor și chiar a contribuțiilor sociale din contul angajaților.

Există și alte analize publicate de guvern care includ și alte companii de stat cu pierderi precum CFR Marfă, Compania Națională a Uraniului, Regia Autonomă a Protocolului de Stat, Romaero, Poșta Română sau Tarom. Datele se referă, însă, la anul 2015 și este posibil ca la unele companii situația financiară să se fi schimbat.

Așadar, procesul de restructurare al companiilor de stat cu pierderi va fi complicat. Cazurile sunt diferite și trebuie tratate ca atare.

Complexurile energetice, de exemplu, au nevoie de schimbări de tehnologie, pentru că utilizează cărbunele, o materie primă poluantă, pe care normele europene își propun să o înlocuiască în următorii ani. De altfel, cele două companii se află pe câteva liste ce vizează finanțarea restructurării tehnologiei din fonduri europene.

Restructurarea companiilor de stat va fi un proces complicat și anevoios. Nu imposibil, însă.

Dar, firmele de stat nu sunt singurul exemplu de risipire a banilor publici. Mai puțin vizibile, dar cu probleme financiare sunt și companiile administrației publice locale.

De asemenea, există și o serie de firme sau agenții guvernamentale care prestează un serviciu public fără rezultate clare.

Cel mai recent exemplu a fost oferit de ministrul economiei, Claudiu Năsui. Acesta a cerut un control la Centrul Național de Învățământ Turistic, o companie de stat care are ca obiect de activitate realizarea de cursuri de perfecționare, are 20 de angajați cu un salariu mediu de 20.000 lei și care au format numai 47 de persoane.

Este foarte probabil să existe și alte cazuri de acest gen în administrația din România. Ele ar trebui să fie doar descoperite. Deocamdată, ideile privind restructurarea companiilor și a administrației sunt corecte. Faptele vor fi, însă, esențiale.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.