Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


A fi sau a nu fi inflație

cartof_inflatie.png

Image source: 
pixabay.com

Una din dezbaterile economice ale momentului, la nivel mondial, este dacă, în următorii ani, va exista sau nu o creștere a inflației. Părerile sunt împărțite. Există o tabără solidă care este convinsă că toate datele economice din acest moment, precum politicile băncilor centrale sau raportul cerere-ofertă, arată că va exista un puseu inflaționist. Pentru a nu mai vorbi despre faptul că o creștere a prețurilor ar fi o soluție în fața escaladării datoriilor.

Pe de altă parte, alți economiști arată că în ultimii ani, politica expansionistă a băncilor centrale dusă prin programele de achiziții de active nu a creat inflație. Acestea sunt cele două puncte de vedere.

Specialiștii dau și exemple. După al doilea război mondial, în anul 1946, Statele Unite înregistrau o datorie publică de 116% din produsul intern brut. Au urmat câțiva ani cu o creștere a prețurilor, cu o rată a inflației de 6%, iar în anul 1951 datoria publică ajunsese la numai 78% din PIB. Inflația crescută a contribuit la scăderea datoriei, dar nivelul de trai al populației a avut de suferit.

Economiștii cred că este posibil ca scenariul să se repete și în următorii ani, iar revenirea economiei să treacă printr-o rată înaltă a inflației.

Cifrele de până acum nu confirmă ideea că prețurile vor crește, în sensul că, de exemplu, zona euro a încheiat anul trecut cu o rată a inflației de minus 0,3%. Investitorii, însă, se tem că o creștere a inflației nu va putea fi evitată.

De asemenea, condițiile actualei crize și impactul asupra economiei sunt diferite de alte momente. În sensul că pandemia a creat următoarea situație: cererea scăzută și restricțiile impuse de criza sanitară au făcut ca o serie de companii, din domenii diferite, să își închidă porțile.

Totodată, o parte a populației s-a trezit că are mai mulți bani la dispoziție, pentru că a cheltuit mai puțin. O dovadă în acest sens o constituie chiar creșterea economisirii, inclusiv în România.

Dacă ar avea loc o rapidă întoarcere la normalitate, economia s-ar găsi într-o situație paradoxală, cu un important apetit și cu resurse pentru consum, dar cu o ofertă de mărfuri și servicii redusă din cauza restricțiilor din ultimul an. Acest dezechilibru ar putea să ducă la creșterea prețurilor, iar firmele nu ar putea decât să se bucure pentru că vor dori să recupereze profitul pierdut în perioada pandemiei.

Aceasta este logica pe care economiștii și investitorii o iau în calcul atunci când anticipează creșterea ratei inflației. Cu atât mai mult cu cât o creștere a prețurilor, pentru o perioadă de timp, avantajează și efortul de scădere a datoriei publice.

Înapoi în România. Ieri, au fost publicate datele privind rata inflației în anul 2020, un an care se încheie cu un nivel de 2,1%. Produsele care au ieșit mult din medie, în sensul creșterii prețului în anul 2020, au fost fasolea, 18%, uleiul, plus 7,5%, serviciile de transport aerian, 10%, iar serviciile poștale, plus 12%.

Au fost și scăderi ale prețurilor în comparație cu anul precedent. Este vorba despre surprinzătorul cartof, care în ultimii ani era unul dintre produsele care înregistra constant creșteri record de preț. Anul trecut, prețul cartofilor a scăzut cu aproximativ 30%. Prețul combustibililor a scăzut cu 7%, iar tariful gazelor naturale s-a redus cu 2%. În rest, majoritatea produselor au înregistrat creșteri apropiate de rata inflației.

Zona euro termină anul trecut cu deflație, un fenomen care aduce aminte de perioada de după criza din 2008-2010. Cu toată apariția deflației, există păreri diferite între specialiști în ceea ce privește creșterea sau nu a prețurilor. Răspunsul este legat, ca și pentru alți indicatori economici, de evoluția situației sanitare.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

 
Rubrica Economia reală din 15 ianuarie 2021