Un impuls de la BNR pentru relansarea economiei: scăderea dobânzii

De exemplu, economia românească a traversat, cu câțiva ani în urmă, o perioadă cu inflație negativă, dar Banca Națională nu a dus dobânda la un nivel atât de redus ca astăzi. Explicația este destul de simplă și anume la acel moment economia creștea cu un ritm ridicat, deci nu avea nevoie de încă un stimul monetar.

Acum, situația este mai complicată, în sensul că economia a scăzut puternic în trimestrul al doilea 2020 și și-a revenit parțial în al treilea trimestru al anului trecut. Deci, primul argument pentru reducerea dobânzii de politică monetară este cel de susținere a relansării economiei. Cu alte cuvinte, cu mijloacele pe care le are la dispoziție, Banca Națională pune umărul la redresarea economiei.

În măsura în care reducerea dobânzii-cheie se transmite în economie, în cazul creditelor noi, se poate spune că decizia BNR va avea efecte benefice. De exemplu, este foarte probabil ca împrumuturile statului pe piața internă să devină mai ieftine, întrucât rata de dobândă de politică monetară este un reper pe piața locală.

Nu la fel stau lucrurile și în ceea ce privește creditele pentru populație. Spre exemplu, o ofertă a unei bănci comerciale pentru un credit nou de nevoi personale este făcută la o dobândă anuală efectivă de 10%. Cu siguranță, nu este singurul caz, multe bănci ajungând cu dobânzile la credite aproape de 10%. Între 1,25%, dobânda de politică monetară, și 10%, dobânda practicată la unele credite, este o diferență considerabilă. La care trebuie să mai adăugăm și faptul că băncile oferă la depozite dobânzi de sub 1%.

Banca centrală acționează astfel încât să inducă în economie o scădere a dobânzilor. La acest capitol, însă, BNR nu poate exagera, pentru că dobânzile mai mari din România îi conving pe investitorii financiari să vină și să rămână aici cu banii. Dacă dobânda-cheie ar scădea brusc, o parte din fondurile plasate în România ar părăsi piața locală, ceea ce ar pune o presiune și mai mare asupra cursului de schimb leu-euro. De aceea, BNR trebuie „să jongleze cu mai multe farfurii în același timp”, atunci când ia decizii privind dobânda-cheie.

Oficialii BNR explică și evoluțiile din economie pe care s-a bazat Consiliul de administrație atunci când a decis reducerea dobânzii la 1,25%. Este vorba despre scăderea ratei inflației de la 4,04%, în decembrie 2019, la 2,1%, în decembrie 2020, despre creșterea consumului gospodăriilor, în special în trimestrele III și IV ale anului trecut, precum și despre o creștere a investițiilor publice. Consumul a crescut în octombrie și noiembrie, anul trecut, până la nivelul din februarie 2020, adică înainte de pandemie.

De asemenea, creditele acordate companiilor private au crescut pe fondul aplicării programului IMM Invest, iar împrumuturile în lei au ajuns la o pondere de 69% din totalul împrumuturilor acordate sectorului privat, cel mai înalt nivel începând din anul 1996.

Documentul menționează și două zone de incertitudini care planează, în următoarea perioadă, asupra inflației. Prima este legată de politica fiscală și cea de venituri bugetare, dat fiind că guvernul a anunțat și a decis deja o serie de măsuri de consolidare fiscală. Mai multe clarificări vor exista o dată cu adoptarea bugetului de stat. O a doua zonă de incertitudine vine de la procesul de liberalizare a pieței de energie electrică pentru consumatorii casnici.

În concluzie, Banca Națională a României a făcut un pas pentru relansarea economiei. Pentru ca măsura să fie eficientă, ar trebui ca drumul de la nivelul dobânzii de politică monetară la cel al dobânzilor din piață să fie cât mai scurt.

Rubrică realizată cu sprijinul Intercapital Invest - Consultant autorizat BVB.