Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mai poate schimba cineva „aristocrația bugetară”?

Premierul Florin Cîțu a avut o reacție tranșantă după tragedia de la Spitalul Matei Balș. A spus că în ultimii ani s-a alocat pentru sistemul de sănătate 6% din PIB, dar că o mare parte din acești bani s-au dus către plata salariilor și a sporurilor. De altfel, procentajul ridicat al cheltuielilor de personal este valabil și în alte sectoare și chiar la nivelul economiei.

Nu mai este nevoie de multe exemple. Comparațiile s-au tot făcut. Salariile bugetare sunt, în medie, mai mari cu 70% decât salariul mediu; anul acesta, cheltuielile de personal plus cele cu pensiile vor fi egale cu veniturile fiscale și, în general, salariile din sectorul public au crescut mai repede decât produsul intern brut. Sunt date care arată dezechilibrul la care s-a ajuns prin politicile publice promovate de fostele guverne.

Dar, prim-ministrul Cîțu a adăugat și că „este nevoie ca funcționarii statului să iasă din birouri și să își facă treaba”. Nu este un lucru simplu. A devenit cât se poate de evident că sistemul public, în aproape toate domeniile, este greoi și inerțial. Schimbările, dinamica, sunt dificil, dacă nu aproape imposibil, de realizat.

Întrebarea este: poate sistemul public să devină mai performant și mai responsabil? Este greu de spus, pentru că în ultimii ani, preocuparea majoră a fost legată de creșterea veniturilor salariaților, în timp ce criteriile de performanță, îmbunătățirea calității serviciilor publice și investițiile au fost în cele mai multe cazuri ignorate.

Astfel, în ultimii 12 ani, am asistat la recuperări prin intermediul instanțelor a salariilor și a sporurilor. Este adevărat că plata drepturilor salariale câștigate în instanță a fost eșalonată pe parcursul mai multor ani, dar, banii au fost achitați.

Profesorii au câștigat în instanță creșterile de salarii oferite de o lege din anul 2008, înainte de declanșarea crizei, angajații statului au primit hotărâri judecătorești favorabile după ce în anul 2010, prin lege, s-a aplicat o reducere cu 25% a fondului de salarii bugetare.

Acum, putem constata o adevărată aberație. După ce au primit în instanță tăierile de salarii, în anul 2015, prin lege, a avut loc și o „reîntregire” a salariilor. Cu alte cuvinte, bugetarii au primit de două ori banii reduși din salariu.

Publicația cursdeguvernare.ro prezintă o cifră impresionantă. În perioada 2011-2017, salariații bugetari au câștigat în instanță și le-au fost plătite 12,5 miliarde euro. O sumă imensă.

Dar, tăvălugul nu s-a oprit aici. Anul trecut, ministrul justiției arăta că în perioada 2021-2024, ministerul va trebui să plătească 390 milioane de euro pentru drepturile salariale câștigate prin hotărâri judecătorești.

Situația pare scăpată de sub control. Un alt exemplu vine de la fisc, acolo unde, scrie publicația profit.ro, o treime din cei 1.000 de inspectori de la Antifraudă au câștigat în instanță plata unor sporuri. Despre ce este vorba? La începutul anului 2017, sporul pentru risc și solicitare neuropsihică a fost diminuat de la 25% din salariul brut la 5%. Sumele câștigate în instanță, aferente ultimilor patru ani vor fi plătite în următorii cinci ani. La care se vor adăuga și alți bani, pentru că o parte din funcționari au dat în judecată instituția pentru că au salarii mai mici decât unii colegi. Și aceste diferențe salariale au fost câștigate în instanță.

Se poate spune că angajații bugetari sunt procesomani de profesie. Dar, chemarea în instanță a statului este eficientă și extrem de profitabilă pentru funcționari. Cu multă răbdare și determinare angajații bugetari își recuperează banii prin intermediul instanțelor. Dacă această ambiție ar funcționa și în ceea ce privește îmbunătățirea calității serviciilor, ar avea și contribuabilii un câștig.

Ceea ce se întâmplă în sistemul bugetar este de-a dreptul îngrijorător. Orice încercare de reducere a salariilor sau a sporurilor este recuperată de instanță. Orice inițiativă de schimbare a structurii administrației este blocată prin chemarea în judecată. Orice criteriu de performanță devine derizoriu. După 31 de ani, România trăiește un moment complicat: decidenții politici încearcă să schimbe felul în care funcționează „noua aristocrație bugetară”.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 1 februarie 2021