Cîțu, față cu istoria: trebuie să realizeze cea mai drastică reducere a deficitului bugetar din epoca postbelică

Premierul a explicat că bugetul se amână pentru că încă așteaptă planurile de restructurare ale companiilor de stat. Să ne aducem aminte că la începutul acestui an, Florin Cîțu a prezentat câteva măsuri pe care se va construi bugetul de stat. Ele sunt: blocarea salariilor bugetare la nivelul anului 2020, elaborarea planurilor de restructurare pentru companiile de stat care au pierderi sau datorii, întocmirea unor liste de priorități în ceea ce privește investițiile statului și aplicarea regulii care spune că o investiție care se poate face din fonduri europene nu va fi realizată din bani bugetari.

Nu puțini sunt aceia care se îndoiesc și acum că actualul guvern va putea respecta toate obiectivele prezentate, dar faptul că premierul a preferat să amâne bugetul pentru a avea programele de restructurare ale companiilor publice arată că este hotărât să se țină de plan. Nu știm dacă și ceilalți membri ai guvernului sunt la fel de deciși să prezinte programele de reorganizare ale firmelor.

Mass-media a prezentat lista companiilor de stat care sunt subordonate instituțiilor de stat. De exemplu, Agenția Domeniilor Statului are în subordine 44 de companii, 81 de firme sunt în coordonarea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, Ministerul Economiei și cel al Energiei au împreună în subordonare 91 de companii, 57 sunt la Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Mediului are în subordine 25 de firme, iar 38 de companii aparțin de Ministerul Transporturilor. În total, instituțiile statului au în subordonare 385 de firme, iar alte 1.000 sunt controlate de autoritățile locale. Văzând aceste cifre s-ar putea spune că miniștrii guvernului Cîțu nu vor reuși să ceară într-un timp atât de scurt planurile de restructurare pentru un număr atât de mare de companii. Dar, de fapt, guvernul încearcă să aibă la dispoziție planurile de restructurare doar pentru 67 de firme care au pierderi și pentru 54 de companii care înregistrează plăți restante. Mai puține, dar mai complicate.

Nu trebuie neglijat nici faptul că bugetul pe anul acesta va fi foarte greu de construit. Ținta este ca deficitul bugetar să scadă de la 9,79%, anul trecut, la 7,3% din PIB, anul acesta. Să privim problema doar aritmetic. Ar fi nevoie de o reducere a deficitului cu 2,5% din PIB.

La prima vedere, pare o țintă imposibil de atins. O privire în istorie ne arată acest lucru. O ajustare atât de mare a deficitului bugetar a avut loc în anii 90, respectiv de la un deficit de 4,6% din PIB, în anul 1992, s-a trecut la un deficit de 0,3% în anul următor. Dar, situația nu este nicidecum comparabilă, anii de după Revoluție fiind cu totul atipici.

O eventuală asemănare s-ar putea face cu anii de criză economică și financiară. Deficitul bugetar s-a ajustat cu 2,1% din PIB între anii 2010 și 2011, de la 6,35% la 4,25% din PIB. Pare o performanță, dar să ne aducem aminte că în anul 2010 a fost aplicat un program de reducere a salariilor bugetare și de creștere a TVA. În rest, în nicio altă perioadă din ultimii 30 de ani nu s-a reușit o scădere substanțială a deficitului.

Ceea ce arată, încă o dată, cât de dificil va fi anul acesta din punct de vedere bugetar. Desigur, dacă o parte din măsurile de susținere a economiei ar fi anulate deficitul ar putea să scadă. Dar, economia trebuie ajutată în continuare. Desigur, dacă nu ar fi atât de consistente cheltuielile permanente (salarii bugetare, asistență socială, dobânzi) s-ar putea găsi soluții de scădere a deficitului. Dar, salariile și pensiile trebuie plătite. De asemenea, declarațiile arată că nu vor crește taxele și impozitele.

În aceste condiții, guvernul Cîțu își propune să realizeze cea mai mare ajustare a deficitului din istoria postbelică a României. Cu siguranță, nu va fi deloc simplu.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest