Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Exportatori vs. ministru

Peste noapte, a izbucnit un conflict între exportatori și ministrul economiei. Motivul disputei este legat de bani, mai exact de fondurile publice destinate promovării exporturilor realizate de companiile românești.

Este o temă complicată, care reclamă o analiză din ambele puncte de vedere. Fără îndoială, exportatorii români sunt importanți pentru economia locală. Exportatorii sunt prezenți în lanțurile europene de aprovizionare, aduc valută în țară și în felul acesta echilibrează balanța comercială și cursul de schimb leu-euro.

Aproape 70% din exporturile României au ca destinație Uniunea Europeană, chiar dacă în ultimul deceniu s-a tot auzit un refren în care se vorbea despre încercarea de a diversifica piețele de desfacere. O dorință care nu a avut finalitate.

Exportatorii sunt bine organizați, au o asociație de profil și o instituție care funcționează într-un parteneriat public-privat în cadrul căreia are loc un dialog permanent pe teme importante pentru companii care activează pe piața externă. De asemenea, unul din subiectele sensibile a fost, dintotdeauna, acela de susținere a exporturilor românești, respectiv sprijinul acordat pentru participarea la târguri și expoziții internaționale. Surpriza mare a fost aceea că Ministerul Economiei a sistat anul acesta programul de promovare a exporturilor românești.

Este o măsură justificată? Parțial, se poate înțelege. În primul rând, este limpede că anul acesta, la fel ca și anul trecut, de altfel, foarte multe manifestări expoziționale din Europa și din lume se vor anula. Unele au migrat în online și se vor desfășura sub această formă. Altele, au fost pur și simplu anulate. Foarte puține se vor desfășura în spațiu fizic. În aceste condiții, bugetul pentru prezența companiilor românești poate fi reevaluat.

În al doilea rând, topul celor mai mari 100 de exportatori este dominat de companii străine, mari, care practică în România un lohn industrial și care își fac strategia de promovare a produselor la nivelul companiei-mamă. În general, aceste companii nu sunt interesate de fondurile oferite de statul român pentru a fi prezente la târguri și expoziții internaționale.

În al treilea rând, ministrul Claudiu Năsui a prezentat public câteva date privind felul în care s-au derulat contractele în anii anteriori. Este vorba despre o firmă organizatoare care a încasat sume substanțiale pentru a facilita prezența unor companii românești la manifestări din afara țării. Este un sistem care pare clientelar și care trebuie oprit. De asemenea, ministrul economiei arată că față de sumele alocate din bugetul public rezultatele obținute sunt modeste, respectiv numărul de companii prezente la diverse evenimente internaționale și numărul de contracte obținute cu acest prilej.

Suntem în situația clasică în care putem spune că și exportatorii au dreptate și ministrul are dreptate. Este important că oficialul român dezvăluie un mecanism fie corupt, fie ineficient. Dar, în același timp, sistarea bugetului pentru promovarea exporturilor românești este o soluție prea drastică.

Cel mai eficient ar fi ca în absența evenimentelor clasice, derulate în spațiul fizic, să fie gândite mijloace de promovare adaptate momentului. Ar fi nevoie de campanii online, se poate gândi o revitalizare a ambasadelor României și impunerea unor obiective mai concrete legate de promovarea economică, iar Germania poate fi un model de urmat prin diplomația economică pe care a dezvoltat-o. Ar trebui, poate, luată în calcul folosirea mai eficientă a rețelei de camere de comerț din România și a camerelor de comerț bilaterale.

Așadar, soluții se pot găsi. Tăierea bugetului de promovare a exporturilor românești este radicală. Varianta echilibrată este aceea de a găsi o cale de a renunța la metodele incorecte și de a promova soluțiile adaptate la situația prin care trece economia globală.   

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica "Economia Reală" din 4 februarie 2021