Jale mare la companiile de stat. Cu mici excepții

Astfel, companiile de stat au încheiat anul 2019 cu pierderi financiare de 1,8 miliarde lei. Analiza tratează separat cele cinci companii de stat cele mai profitabile și restul. Chiar și în cazul celor mai profitabile cinci întreprinderi de stat, situația financiară nu este strălucită. În sensul că în cazul celor cinci companii cu profiturile cele mai mari, rezultatele pozitive au fost mai mici față de anul precedent, în timp ce pentru restul plutonului, pierderile înregistrate au crescut până la 5,5 miliarde lei.

Datele ce reies din analiza Consiliului Fiscal sunt îngrijorătoare. Din cele 827 de companii cu capital de stat, majoritar sau integral, puține au profit, iar pe ansamblu firmele de stat produc pierderi. Am putea fi tentați să credem că aceste rezultate financiare indicau iminenta venire a unei crize. Explicația este doar parțială. La fel cum parțială este și explicația oferită de studiu care arată că pierderile de la nivelul companiilor de stat sunt cauzate de lipsa implementării guvernanței corporative. Este adevărat că în ultimii ani aplicarea guvernanței corporative în firmele de stat a dispărut, dar este prea mult să credem că aceasta reprezintă principala cauză a creșterii pierderilor. Putem bănui că pierderile au fost și rezultatul presiunilor din mai multe zone care apasă constant asupra firmelor de stat.

Situația este diferită la firmele private. Acestea au avut în anul 2019 o creștere a profiturilor și o scădere a restanțelor de plată. Ceea ce arată că, dincolo de excepții, sectorul privat a înregistrat profituri și implicit a constituit motorul creșterii economice.

Analiza Consiliului Fiscal arată și cele mai performante companii de stat. Ele formează top 5 al companiilor în funcție de profitul obținut. Astfel, în ultimii șapte ani, sunt doar câteva firme care se află în mod constant în top. Este vorba despre Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz, Compania Națională Aeroporturi București și cu câțiva ani în urmă s-au mai strecurat și Transelectrica sau Uzina Mecanică din Cugir. Acestea sunt excepțiile fericite. Numai că sunt prea puține. Dacă dăm la o parte cele mai profitabile cinci companii, celelalte firme luate împreună produc pierderi.

La polul opus, există și un top 10 al companiilor de stat în funcție de arierate, de datoriile pe care le au către bugete și furnizori. Nu lipsesc din clasament, RADET, Complexul Energetic Hunedoara, Oltchim, CFR Marfă, RATB sau Societatea Națională a Cărbunelui. Sunt companii la care de ani de zile restructurarea a trenat din rațiuni sociale, în primul rând, în sensul că nu s-au luat măsuri de însănătoșire financiară din motive legate de păstrarea locurilor de muncă și a beneficiilor salariaților. Numai că amânarea restructurării are în cele din urmă efecte în lanț asupra economiei și bugetului.

Întrebarea esențială care rămâne după citirea analizei Consiliului Fiscal este: ce facem cu companiile de stat care au ajuns să genereze pierderi și plăți întârziate? Un prim răspuns îl găsim chiar în analiza Consiliului și anume revenirea la implementarea guvernanței corporative. Dar, este un răspuns insuficient. El trebuie completat cu demersul guvernului, acela de a realiza planuri de restructurare pentru companiile care au pierderi sau datorii. Este o inițiativă esențială, pentru că în felul acesta pot fi șanse să se găsească soluții pentru eficientizarea firmelor de stat. Numai că va trebui să vedem dacă inițiativa planurilor de restructurare a companiilor de stat va fi dusă la bun sfârșit sau va deveni doar un simplu „foc de paie”. Rezultatul va trebui să se vadă în creșterea performanțelor economice ale companiilor de stat. 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest