Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Florin Cîțu și principiul „plastilinei”

plastilina.png

Image source: 
pixabay.com

Se întâmplă destul de rar ca politicienii să vorbească tranșant pe teme nepopulare. Politica a devenit un adevărat meșteșug în a evita subiecte delicate. Politicienii se feresc să spună adevărul în față.

Poate că este prea devreme să ne bucurăm, totuși nu trebuie să trecem cu vederea câteva declarații ale premierului Florin Cîțu. Acesta a spus în cadrul unei declarații de presă: „Trebuie să lăsăm ipocrizia la o parte. România nu mai poate finanța actualele cheltuieli bugetare, sunt cheltuieli care nu mai pot fi susținute cu salariile și pensiile și cu toate promisiunile făcute”. Și a continuat: „Au fost măriri făcute din pix. Finanțele României trebuie recalibrate și trebuie să plafonăm cheltuielile”.

Nu e un gest de vitejie, dar este un prim pas. În momente în care economia scade, oamenii politici trebuie să aibă determinarea de a spune cu orice risc„nu” și de a lua decizii necesare, dar nepopulare.

Cam acest lucru îl face actualul guvern prin bugetul de stat. Blocarea salariilor bugetare la nivelul anului trecut, decizia de a nu crește pensiile anul acesta, ci doar de la 1 ianuarie 2022, chiar și reducerea subvențiilor acordate studenților pentru călătoriile pe calea ferată sunt exemple de măsuri care riscă să scadă popularitatea unui partid sau a unei guvernări.

Cifrele sunt destul de clare. S-au spus de mai multe ori, s-au făcut calcule în mai multe variante, dar sunt relevante. Premierul a dat exemplul cheltuielilor de personal care s-au dublat în perioada 2016-2020. Concret, cheltuielile cu salariile bugetare au crescut de la 57 miliarde lei, în anul 2016, la 110 miliarde lei, anul trecut, în timp ce produsul intern brut a crescut cu doar 37%.

Actualul Executiv, prin proiectul de buget, își propune să mute centrul de greutate. De la creșterea rapidă a cheltuielilor cu salarii și pensii spre investiții și cofinanțări pentru fondurile europene.

Premierul Cîțu nu exagerează atunci când spune că au fost măriri de salarii din pix, adică nesusținute de expansiunea economiei. Dacă salariile s-au dublat, din punctul de vedere al cheltuielilor bugetare, economia nu a crescut la același nivel.

Desigur, argumentele auzite cel mai des au fost că salariile din sectorul public sunt prea mici. În numele acestei realități, creșterile nu au mai ținut seamă de forța economiei și de echilibrul dintre salariile bugetare și cele din mediul de afaceri.

Cineva trebuie să spună că a venit momentul să se ia o pauză în creșterea salariilor și pensiilor. Iar acel cineva trebuie să își asume riscurile politice. Florin Cîțu a făcut un prim pas. Nu decisiv, dar un pas. A spus că trebuie să se iasă din ipocrizie. Și, adăugăm noi, să se spună adevărul oricât de dureros ar fi.

Politicienii sunt obișnuiți să aplice „metoda plastilinei”. Adică, să evite principiile și adevărurile spuse tranșant și să ia forma pe care și-o dorește publicul. Să fie flexibili, maleabili și să se „îndoaie”, precum plastilina, în funcție de cine îi ascultă și ce vrea să audă publicul.

Momentul prin care trece economia românească este complicat. Acum, este tot mai greu să faci slalom printre jaloane populiste. Premierul Florin Cîțu dă semne că vrea să iasă din măsurile și declarațiile facile.

Prim-ministrul a mai adresat o întrebare retorică: „cred românii că performanța funcționarilor publici a crescut în raport cu creșterile salariale?”. Bună întrebarea, dar, ce urmează după ce a fost formulată?

Așadar, guvernul Cîțu a făcut un prim pas prin proiectul de buget. Respectiv, mută alocarea de cheltuieli din zona socială în cea investițională. Dar, nu este suficient. Vorbele trebuie urmate, în continuare, de fapte.

Sporurile și salarizarea unitară vor trebui ajustate în Parlament, este nevoie de o soluție cu privire la pensiile speciale, creșterea performanței administrației trebuie gândită și impusă prin legi și proceduri. În general, schimbarea trebuie făcută, nu doar clamată. Aceasta este, de fapt, provocarea actualului Executiv.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 11 februarie 2021