Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Clonați Miroslava!

miroslava_parc.jpg

Fabrica ELECTRA din Parcul Industrial Miroslava
Image source: 
Designed by A+noima, parte din comunitatea Fab Lab Iasi

Cazul Miroslava este extrem de interesant. Miroslava este o comună aflată la 15 kilometri de Iași și ar fi avut multe șanse să devină o localitate satelit lângă unul din marile orașe ale României. Nu ar fi fost singura. Pe lângă multe orașe din țară, mai mici sau mai mari, multe comune au devenit o destinație imobiliară rurală pentru locuitorii din mediul urban.

Dar, Miroslava nu s-a mulțumit să fie doar o localitate de reședință pentru ieșeni. A devenit în mai puțin de două decenii un pol al investițiilor din zonă, culmea, fără un ajutor substanțial din partea marelui vecin din apropiere, municipiul Iași.

De exemplu, un localnic povestește că în anul 2000 Miroslava arăta ca o comună oarecare, adică pe străzi circulau căruțe trase de cai, iar unii oameni din zonă mai aveau un car tras de boi, ca în tabloul lui Nicoale Grigorescu.

Peste 15 ani, Miroslava era cea mai bogată comună din România, conform datelor Ministerului Finanțelor, din punctul de vedere al veniturilor locale. Este vorba despre cumularea veniturilor strânse la bugetul local la care se adaugă banii intrați din fonduri europene și împrumuturile realizate de unitatea administrativ-teritorială.

Fără îndoială, cea mai importantă investiție a comunei a fost construcția unui parc industrial care a fost finalizat în anul 2016. Costurile inițiale au fost estimate la cel mult două milioane de euro.

În acest moment, parcul industrial a atras investiții de aproximativ 200 milioane euro, a creat 2.500 de locuri de muncă și este ocupat în totalitate. Ca urmare, consiliul local a construit un al doilea parc industrial, care va primi acest statut în mod oficial în următoarea perioadă și care are deja un investitor german.

Drumul până la succes nu a fost simplu. Investitorii nu s-au înghesuit să vină la Miroslava în primii ani, de la înființarea parcului industrial. Administratorii au căutat companii și au găsit.

Trebuie remarcat că parcul industrial din județul Iași s-a inspirat din modul de funcționare al celui din Cluj. Adică, oferta a fost mai mult decât rezonabilă din punctul de vedere al prețului.

Tariful de închiriere a fost de 0,9 euro pe metrul pătrat pe an la care s-a adăugat o taxă de administrare în valoare de 0,5 euro pe metrul pătrat pe an, ceea ce înseamnă jumătate din tariful de concesionare al altor parcuri industriale.

Miroslava a fost excepția care confirmă regula. Adică, a reușit să atragă investitori într-o zonă, nord-estul țării, în care aceștia au ajuns cu mare timiditate. Chiar administratorii parcului industrial afirmă că au avut concurenți serioși, respectiv siturile din Cluj, Oradea sau Ploiești.

În pofida lipsei infrastructurii, o comună din regiunea Moldovei a reușit cu propriile forțe și cu fonduri proprii. Este adevărat că apropierea de Iași a contat, pentru că în cel mai mare oraș din zonă investitorii au putut găsi forță de muncă bine calificată în instituțiile de învățământ liceal sau universitar.

Al doilea parc industrial din Miroslava a realizat deja o performanță. I-a furat Clujului un investitor german, un producător de cabluri pentru mașini electrice și hibride, pe care l-a convins să vină lângă Iași. Cum? Fiind un partener de discuție corect și onest.

De fapt, modelul Miroslava este important pentru că arată că se poate. Nu doar în marile orașe, ci și în localități din mediul rural. De altfel, administratorii parcului industrial de lângă Iași vorbesc despre faptul că un consiliu local poate să construiască fără mari eforturi astfel de platforme industriale.

Nu e nimic complicat și nimic imposibil. Desigur, nu vor putea exista parcuri industriale în cele aproape 3.000 de comune din România, dar exemplul din județul Iași poate fi multiplicat și în alte zone ale țării. Dacă am putea clona Miroslava, Floreștiul din județul Cluj, Brașovul sau Timișoara, România ar avea mai mulți investitori și mai multe produse fabricate în țară.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 18 februarie 2021