Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Adrian Oros, ministrul agriculturii: „Numărul fermelor va scădea, dar ele vor fi mult mai consolidate” (Exclusiv RFI)

adrian_oros.png

Ministrul agriculturii, Adrian Oros
Image source: 
Facebook / Adrian Oros

Bugetul pe anul 2021, proiectele incluse în Planul Național Strategic și în Planul Național de Redresare și Reziliență, precum sistemul de irigații sau strategia de gestionare a apei, crearea unei rețele de depozite, centre logistice, și creșterea nivelului de procesare sunt temele despre care a vorbit Adrian Oros, ministrul agriculturii, în cadrul dezbaterii organizată de RFI, „Agricultura românească într-o Europă mai verde”. De asemenea, Oros a inclus printre prioritățile ministerului programe pentru instalarea tinerilor în spațiul rural și dezvoltarea învățământului agricol.

RFI: Domnule ministru Oros, care este stadiul elaborării Planului Național Strategic și care sunt prioritățile ministerului în această perioadă. Menționez că suntem în această dezbatere împreună cu mai mulți fermieri, reprezentanți ai Clubului Fermierilor Români, dar și cu o serie de specialiști în agricultură.

Adrian Oros: Cei mai mulți dintre cei care participă la această conferință știu că în cursul anului trecut, trecând peste neajunsurile provocate de pandemie și de seceta extremă care s-a instalat în unele zone ale țării și care a cauzat pierderi însemnate fermierilor, principala preocupare a fost aceea de a elabora Planul Național Strategic.

Spre sfârșitul anului trecut, a venit și acea oportunitate care ne permite să prindem în Programul Național de Reziliență și Relansare unele dintre proiectele noastre. Am avut runde de întâlniri cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ și am analizat, împreună, rezultatele analizei Swot și ale analizei nevoilor, pe care le-am comunicat Bruxelles-ului.

Așteptăm observații la cea de-a doua variantă a analizei nevoilor. Pe aceasta sau în funcție de ea, va trebui să creionăm principalele linii de finanțare în perioada 2021 – 2027. Planul Național Strategic va trebui să îl avem finalizat până la sfârșitul lunii noiembrie și să îl trimitem Comisiei Europene, astfel încât, în anul 2022, să putem pregăti lucrurile pentru ca, din 2023, de când începe efectiv Programul Național Strategic, banii să fie absorbiți.

Trebuie să se știe că discutăm de o sumă de 21,5 miliarde de euro, din care plăți directe, pentru suprafețe sau pentru număr de animale, sunt 13,6 miliarde de euro. Pentru măsurile de piață sunt alocate 363,5 milioane de euro pentru intervenții sectoriale și 6,9 miliarde de euro sunt destinate pentru dezvoltare rurală.

La toate acestea se adaugă programul „Next Generation”, în valoare de 700 de milioane de euro. Până la finele lunii februarie, va trebui să definitivăm programul pentru perioada de tranziție de doi ani, 2021 - 2022. Sunt alocate 6 miliarde de euro din cele 21,5 miliarde de euro.

Îmbătrânirea fermierilor, o problemă generală în Europa

Normal că și în această perioadă de tranziție vom prinde acele măsuri care au fost și până acum și care se vor regăsi și în viitorul Plan Național Strategic, măsuri care reies din analiza nevoilor. Avem un deficit al balanței comerciale foarte mare, de 1,3 miliarde de euro, în anul 2019. Aceasta înseamnă că va trebui să finanțăm mai consistent facilitățile de depozitare și procesare.

Avem și noi aceeași problemă pe care o are toată Europa, în ceea ce privește îmbătrânirea fermierilor și a celor care activează în agricultură și abandonul zonei rurale. Va trebui să finanțăm toate programele de instalare a tinerilor fermieri și cele aferente acestora, astfel încât cei care se instalează să se consolideze și să rămână în această activitate.

Apoi, trebuie să consolidăm fermele. Suntem țara cu cele mai numeroase ferme. La noi sunt numărate la ferme și cele aproape 790.000 de gospodării sau ferme de subzistență. Va trebui, într-un proces accelerat, ca pe toți cei care doresc să devină ferme comerciale, ferme familiale care să reziste pe piață, să îi ajutăm ca până la finele anului 2027 să realizeze acest lucru.

Practic, numărul fermelor va scădea, dar ele vor fi mult mai consolidate. Vor deveni ferme comerciale. Apoi, avem o problemă reală cu piața, inclusiv cu piața locală. Prea puțini dintre producători reușesc să își valorifice produsele pe piața locală.

În general, există această problemă a asocierii celor mici, care nu reușesc întotdeauna să aibă putere de negociere, nici atunci când cumpără inputuri, nici când își vând producția, astfel încât să o vândă pe toată la prețuri avantajoase.

Aici va trebui să stimulăm foarte mult. Stimulăm în continuare apariția cooperativelor și acordăm facilități pentru ca micii fermieri să intre în aceste cooperative și să își poată valorifica munca.

Învățământul profesional este o prioritate. Este cunoscut faptul că forța de muncă responsabilă și calificată în agricultură, ca și în alte domenii, este un lucru foarte important și avem o serie de măsuri concrete pentru sprijinirea învățământul liceal și profesional dual într-un parteneriat cu autoritățile publice locale, dar și cu fermierii.

O parte din finanțarea pentru învățământul profesional o să o includem în Programul Național de Reziliență și Relansare, astfel încât să venim cu ceva în plus față de ceea ce primesc aceste școli de la Ministerul Educației. Ar fi multe priorități. Eu v-am enumerat numai câteva dintre ele.

RFI: Planul Național de Reziliență includea, inițial, construirea de depozite pentru fermieri și pentru legumicultori și dezvoltarea sistemului de irigații. Vor rămâne aceste obiective în noul plan care are niște axe de dezvoltare?

În al doilea rând, aș vrea să răspundeți și unei întrebări de actualitate. Agricultorii care au înregistrat pierderi din cauza secetei de anul trecut sunt îngrijorați de bugetul ministerului agriculturii. Include bugetul agriculturii și o zonă de despăgubiri?

Adrian Oros: Să știți că și eu sunt foarte îngrijorat de bugetul agriculturii. Orice ministru responsabil cred că ar fi îngrijorat de bugetul ministerului. Nu este încă definitivat. El va fi atât cât este posibil. Eu le reamintesc fermierilor că și anul trecut am pornit inițial cu un buget mult mai mic, după care la fiecare rectificare am reușit să îl suplimentăm astfel încât să acoperim aproape toate nevoile pe care le-am avut, atât despăgubirile la secetă, cât și despăgubiri consistente, zic eu, pentru pierderile înregistrate din cauza evoluției covid.

 Anul acesta vom porni exact cu bugetul pe care o să îl primim. Ideea este să îl drămuim cât mai bine, astfel ca banii alocați agriculturii să aibă efect. Legat de Programul Național de Redresare și Reziliență, noi avem două proiecte pe care le-am lansat anul trecut, acelea de gestionare a apei. Aici nu discutăm despre irigații. Dacă discutăm despre irigații, ne trimite la Planul Național Strategic, la cele 21 de miliarde de euro.

O strategie de gestionare a apei

Eu am spus tot timpul că orice stat normal, când are o asemenea oportunitate, trebuie să aibă o strategie de gestionare a apei. Vreau să amintesc că, acum două săptămâni apa a fost listată la bursă. Acum două săptămâni, Istanbul a anunțat că mai are apă pentru 42 de zile și că zona Mării Negre, din care face parte Dobrogea, sudul Moldovei și nord-estul Olteniei, este într-un proces de deșertificare.

În ultimii 40 de ani, rezerva de apă din sol din acea zonă a scăzut constant. Anul trecut s-au văzut în mod negativ consecințele secetei pentru că nu a plouat aproape deloc. Trebuie să avem un sistem de gestionare a apei, astfel încât să reușim să captăm, să utilizăm fiecare picătură de apă pe care o avem la dispoziție, începând de la zăpada care se topește și până la toate apele de suprafață, să captăm această apă, să o transportăm cu pierderi cât mai mici, să o utilizăm folosind cât mai puțină și energie, respectiv, energie verde.

Trebuie „îmbrăcat” acest program, împreună cu cei de la mediu care gestionează apa potabilă și apele reziduale, pentru a avea șanse să fie finanțat. Dacă discutăm doar despre irigații, nu avem nicio șansă să accesăm niciun ban pentru că aceste proiecte sunt incluse în Planul Național Strategic. Aceasta este concepția noastră.

Așa scriem acest program de gestionare a apei. Celălalt program, care se referă la depozite, ne dă oportunitatea să construim o rețea de depozite. În țară sunt foarte multe depozite mai mici sau mai mari, fie ale producătorilor, fie ale procesatorilor, fie ale cooperativelor. Noi am dori să le legăm într-o rețea de depozite, de comercializare și de distribuție a produselor românești.

Opt depozite regionale în care să fie păstrată rezerva națională

Am văzut că există pe piață o cerere tot mai mare pentru produsele românești. Am vrut să creăm această rețea în jurul a opt depozite regionale, pe care să le construim din acești bani, cu dublu scop. Pe de o parte, în depozitele regionale să fie păstrată rezerva națională. Astfel putem atrage bani din reziliență.

 Discutăm despre reziliență și despre securitatea alimentară. Pe de altă parte, aceste opt mari depozite, care vor fi centre logistice, să fie prinse în această rețea cu toate depozitele care sunt acum și care o să fie construite în viitor.

Și în Planul Național Strategic și în acest program de doi ani de tranziție am prins sume consistente pentru tot ceea ce înseamnă depozitare și procesare. Așa am gândit cele două proiecte. Dar, în Programul Național de Redresare și Reziliență vrem să introducem și proiecte mai mici. De exemplu, cele legate de dezvoltarea cooperativelor și apariția lor, deci finanțarea apariției cooperativelor, și învățământul profesional.

Mergem și cu proiecte mai mici. Banii aceștia trebuie cheltuiți până în 2026. Ideea este ca toate proiectele gândite să fie finalizate până în august 2026, altfel banii se pierd.

RFI: O întrebare care vine din audiența noastră, din public. Credeți că va fi nevoie de asistența Uniunii Europene pentru elaborarea unor proiecte care să aibă legătură și să fie în concordanță cu normele de mediu și normele digitale?

Această întrebare se referă la Planul Național de Redresare și Reziliență. Veți merge și pe asistența Uniunii Europene sau veți rezolva și veți crea proiectele în interior, inclusiv în dialog cu organizațiile profesionale?

Adrian Oros: Noi lucrăm și acum în consultare cu Comisia Europeană. Avem proiecte în derulare cu Banca Mondială ca să fundamentăm ceea ce noi dorim să prindem în Planul Național Strategic, dar și în Programul Național de Relansare și Reziliență. Erau niște proiecte pe care le-am găsit în curs de desfășurare și ne-am concentrat exact pe nevoile pe care le aveam atunci când elaboram aceste acte.

Speranța noastră este ca toți banii, fie că vin din PNS, fie că vin din PNRR să îi putem absorbi. Proiectele nu trebuie să se suprapună deloc. Trebuie să aibă doar complementaritate. Aici trebuie să avem grijă ca gândirea pentru Programul Național Strategic să nu se suprapună deloc cu Programul Național de Reziliență și Relansare, astfel încât să putem atrage toți banii.

În primul rând trebuie să ne bazăm pe banii pe care îi putem atrage atât din PNRR, cât și din PNS. Banii de la buget vor fi atâția câți sunt. Este o perioadă grea. Este un an greu cu consecințe economice, iar banii de la buget sunt atâți câți sunt.

Licee agricole doar cu numele

RFI: Mai am o ultimă întrebare. De ce limităm sau limitează ministerul sprijinirea învățământului până la nivel liceal? Există o gândire care ar putea să meargă și în direcția sprijinirii  învățământului universitar sau deocamdată, nu?

Adrian Oros: Noi nu limităm. Anul trecut am găsit aici un ordin prin care ministerul cofinanța învățământul agricol. Sumele sunt infime. Niciodată banii nu vor ajunge.

 Este iluzoriu să crezi că vei avea bani să dotezi laboratoare, ferme și fabrici de procesare doar în scop didactic, în scop demonstrativ, când peste tot în Europa acest lucru se face prin parteneriat dual, în care elevul, studentul, se duce într-o fermă, într-o fabrică de procesare și lucrează pe facilități din 2020, nu din anul 1965, fără ca statul să cheltuiască nimic.

Statul trebuie doar să ofere, și oferă, facilități celor care vin în acest contract. Statul trebuie să facă doar învățământ, doar partea teoretică. Tot ceea ce înseamnă pregătire practică se poate face la agentul economic. Trebuie să fie o relație corectă între agentul economic și sistemul de învățământ.

Cei din sistemul de învățământ trebuie să vrea să meargă în fabrici și ferme. Anul acesta, am constatat că foarte multe licee nu au dorit să facă acest pas. Sunt foarte multe licee care poartă doar numele de liceu agricol, dar în timp, în ultimii 30 de ani, și-au pierdut această tradiție.

Nici profesorii, dar nici elevii sau autoritățile publice locale nu mai au interes pentru acest tip de pregătire. Trebuie reînviat cumva acest interes. Ministerul Agriculturii vine doar să pună umărul pe lângă Ministerul Educației, care are principala sarcină.

Toți cei din învățământul agricol care fac pasul către acest tip de învățământ dual, care este prolific și are rezultate pozitive în Europa, vor fi ajutați de Ministerul Agriculturii. Noi vrem să îi ajutăm pe cei care doresc să fie ajutați, nu doar să bifăm.