Pfizer, 38 de concedieri în Belgia. Dilemele capitalismului

În context, putem constata și modelul prin care Belgia a ajuns o forță europeană în domeniul cercetării medicale. Mai multe companii farmaceutice și-au localizat în Belgia laboratoare de producție sau de cercetare. Pfizer, de exemplu, a ales localitatea Puurs, cunoscută până de curând mai ales pentru producția unei mărci de bere.

În anul 2019, Belgia avea o pondere de 13% din totalul exporturilor Uniunii Europene de substanțe biofarmaceutice, dar și 10% din cheltuielile în domeniu, la o populație de numai 2,5% din totalul Uniunii Europene. În ultimii 10 ani, în domeniul farmaceutic s-au creat 8.000 de locuri de muncă, industria având în total 30.000 de angajați.

Există și o explicație pentru dezvoltarea domeniului. Este vorba despre o adevărată politică publică, în sensul că autoritățile belgiene alocă fonduri pentru ca instituțiile universitare, cercetătorii și companiile să dezvolte împreună proiecte de cercetare.

În felul acesta, în anul 2019, firmele belgiene în domeniul cercetării farmaceutice valorau 70% din capitalizarea bursieră a companiilor europene din această industrie.

De asemenea, în centrele universitare au fost create așa-numite spin-off-uri, companii care sunt înființate și capitalizate pentru a fructifica brevetele industriale de către investitori privați. Dezvoltarea industriei farmaceutice s-a făcut și cu ajutorul unor facilități fiscale.

Astfel, companiile din domeniu care reinvestesc profitul beneficiază de o reducere a impozitului, cu condiția ca brevetele dezvoltate să fie înregistrate în Belgia.

La facilitățile fiscale se adaugă și avantajele pe care le oferă Belgia, o țară aflată în centrul Europei, cu o foarte bună infrastructură rutieră și cu două aeroporturi care sunt certificate pentru transportul produselor farmaceutice. De exemplu, în această perioadă, prin aeroporturile din Belgia au tranzitat 15 milioane de doze de vaccinuri.

Așadar, concedierea a 38 de angajați poate părea lipsită de semnificație. Într-adevăr, 38 de locuri de muncă nu înseamnă nimic față de nivelul record al șomajului atins anul trecut din cauza pandemiei.

Dar, concedierea a 38 de angajați Pfizer din Belgia ne arată ceva. Și anume că regulile capitalismului, criteriile de eficiență, nu sunt abrogate în economia privată nici măcar atunci când companiile obțin profituri excepționale, așa cum este cazul Pfizer, datorită vânzării vaccinului.

Renunțarea la 38 de locuri de muncă din Belgia și preluarea activității acestora de către angajați din România este dovada că soluțiile eficiente se aplică oricând. Și atunci când așteptările sunt ca firma să obțină un profit istoric, și atunci când rezultatele financiare sunt modeste.

Este o lecție pe care o oferă o companie ancorată în piață. O lecție poate dură, poate cinică, dar care ține, fără îndoială, de o logică a capitalismului.

Discutăm, în ultimii ani, despre faptul că noul capitalism trebuie să aibă în vedere și alte criterii decât cele care țin strict de obținerea profitului, cum ar fi cele sociale sau de protecția mediului. Este adevărat, dar, în ultimă instanță, logica de business este cea a eficienței și a creșterii productivității.

Se poate înțelege această abordare a afacerii. Ceea ce, însă, ar putea să pună pe gânduri este pragmatismul dus la limită. Respectiv, concedierea a 38 de angajați în paralel cu faptul că în urmă cu patru luni, atunci când tocmai anunța eficiența vaccinului și prețul acțiunilor companiei la Bursă creștea, directorul companiei și-a vândut 60% din acțiunile pe care le deținea.

Nimeni nu poate contesta dorința acționarilor și a managerilor ca firmele pe care le controlează să fie mai eficiente. Dar lăcomia nu face bine nici măcar capitalismului.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest