Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum se reduce deficitul comercial la produse agroalimentare? Ajutând „campionii naționali”

Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială a publicat recent o analiză privind vulnerabilitățile care provin din creșterea deficitului cu produse agroalimentare. Nu este pentru prima oară când este abordată tema, dar trebuie remarcat că analiza Comitetului are ceva în plus și anume o abordare financiară a sectorului. De asemenea, recomandările privind îmbunătățirea situației sunt pe alocuri diferite față de cele deja formulate în multe alte ocazii.

Astfel, analiza Comitetului pleacă de la cifrele mari: în anul 2019, deficitul cu produse agroalimentare a ajuns la 4,9 miliarde euro, dublu în comparație cu cinci ani în urmă. Deficitul a crescut destul de rapid, în condițiile în care cerealele oferă un excedent de 2,2 miliarde euro.

Amploarea deficitului îl califică la nivel de vulnerabilitate sistemică din două motive: deficitul de cont curent poate fi un detonator al unei crize financiare și criza Covid a arătat importanța asigurării aprovizionării alimentare, din surse interne, pe cât posibil.

Pentru ca soluțiile să fie eficiente este nevoie de o analiză realistă. România este a șasea țară din Uniunea Europeană, din punctul de vedere al suprafeței agricole. De asemenea, România este unul dintre cei mai importanți producători de cereale europeni. Doar că aceste atuuri nu pot să facă neobservate problemele agriculturii.

Productivitatea este foarte scăzută, respectiv atinge numai 27% din media europeană. România are o populație numeroasă ocupată în agricultură, 1,6 milioane de persoane, și o fragmentare a exploatațiilor: 33% din fermele din Uniunea Europeană sunt în România, iar peste 90% dintre ele au o suprafață mai mică de cinci hectare.

De asemenea, situația funciară și a producției ar putea apropia România de Franța, în sensul dezvoltării unor bunuri cu valoare adăugată mare, precum vinul, produsele horticole sau cele alimentare. Deocamdată, ponderea cerealelor în producția agricolă este dublă în România față de Franța, 26% în comparație cu 13%. Drept urmare, mărfurile locale, carnea de porc, legumele, în special cartofii și unele fructe, precum merele, au prețuri mai mari decât cele din regiune. Ceea ce deschide calea importurilor.

Analiza arată că un număr redus de companii contribuie la deficitul balanței comerciale. Adică, 10 firme importă 23% din total, iar 300 de companii sunt responsabile pentru 80% din deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare.

Evident, pe primele locuri se află marile rețele comerciale, dar magazinele nu trebuie arătate cu degetul, pentru că ele echilibrează nevoia consumatorului de a avea un bun raport între calitate și preț.

Sunt companiile din domeniu competitive? Răspunsul analizei este: da, firmele au indicatori de performanță la nivelul economiei. Interesant este că, în porfida percepției, companiile din agricultură sunt mai rentabile decât cele din industria alimentară.

Jumătate din firmele din industrie nu generează profit, dar există o serie de campioni naționali care au o valoare adăugată mare și o productivitate ridicată.

Comitetul de Supraveghere Macroprudențială avansează în cadrul studiului o idee îndrăzneață și anume ca autoritățile să alcătuiască o listă publică cu cele mai competitive firme din cele două domenii, care să fie susținute cu prioritate de autorități și eventual de creditori.

De altfel, pe baza unor criterii transparente, studiul arată că se pot identifica aproximativ 500 de companii performante care pot fi considerate „campioane naționale” și care, susținute, pot duce la scăderea deficitului comercial de produse agroalimentare.

Recomandările analizei sunt, pe lângă cele deja cunoscute, precum mecanismul certificatelor de depozit, promovarea susținută a produselor care au certificate de calitate sau creșterea rolului fondurilor de garantare a creditelor, o susținere suplimentară pentru companiile competitive și pentru cele care produc bunuri aflate în „top 10” importuri.

Cert este că trebuie făcut mai mult decât până acum pentru a reduce deficitul balanței comerciale pentru produsele agroalimentare.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 8 martie 2021