Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Polonia plătește a 13-a și a 14-a pensie, dar nu crește pensiile. Poate fi un model pentru România?

Polonia poate deveni o sursă de inspirație pentru România în materie de pensii? Este posibil. Recent, președintele Poloniei a semnat o lege care instituie plata unui bonus financiar pentru pensionari.

Presa a numit acest supliment financiar a 14-a pensie. Este o denumire folosită și de politicienii polonezi. Cuantumul extra pensiei va fi de 270 euro pentru aproximativ 7,1 milioane de pensionari. Tot un supliment de pensie, mai mic, se mai adaugă pentru pensiile ce depășesc 630 euro, iar aproximativ 500.000 de polonezi, care au au pensii mari, nu vor primi niciun bonus.

Care este mecanismul acestui supliment la pensie? În primul rând, bonusul se aplică în funcție de cuantumul pensiei. Cu cât crește nivelul pensiei, cu atât bonusul este mai mic ajungându-se ca pensiile mari să fie exceptate.

În al doilea rând, se plătește o dată pe an, respectiv în luna noiembrie, de aici și denumirea de a 14-a pensie. Costul bugetar total ajunge la 2,5 miliarde euro. Ceea ce înseamnă, totuși, o diferență față de România, care dacă ar fi aplicat o creștere cu 40% a punctului de pensie ar fi avut cheltuieli de aproximativ 8 miliarde euro.

Să nu uităm că în Polonia există și o a 13-a pensie. Ea a fost introdusă tot ca un supliment, anul trecut, înainte de campania electorală pentru președinție. A 13-a pensie este egală cu pensia minimă și se plătește către toți pensionarii, o dată pe an, în luna aprilie.

Nu este clar dacă a 13-a și a 14-a pensie vor rămâne pe o perioadă nedeterminată sau vor fi, la un moment dat, suspendate. Cel mai probabil este însă ca interesul politic să îi facă pe decidenții polonezi să crească pensiile concomitent cu retragerea bonusurilor.

De altfel, aceasta a fost și ideea liderilor polonezi care promit și o creștere generalizată a pensiilor. Până atunci, pensionarii polonezi se mulțumesc cu cele două bonusuri primite anual.

Chiar dacă pare un demers populist, introducerea a două bonusuri anuale pentru pensionari, este mai responsabilă decât legislația din România care cerea ca anul trecut punctul de pensie să crească cu 40%.

Din mai multe motive. Pe de o parte, pentru că între bonusuri la pensii și creșterea exagerată a pensiilor este o diferență importantă. Bonusul nu este neapărat o cheltuială permanentă, putând fi anulat în funcție de situația bugetului și de apariția unei eventuale crize economice având efecte asupra bugetului de stat.

 În plus, bonusurile în varianta poloneză sunt plătite de două ori pe an și nu în fiecare lună, așa cum se întâmplă în cazul creșterii pensiilor.

Pe de altă parte, metoda poloneză are o calitate. Controlează suplimentul de pensie oferit de stat în funcție de mărimea pensiei. Pensiile mici primesc un bonus mai mare, la pensiile medii se adaugă un bonus de nivel mediu, în timp ce pensiile mari nu primesc nimic.

Aceasta este și una din marile probleme ale creșterii pensiilor în România. Este clar că pensiile mici, aflate sub limita sărăciei ar trebui crescute într-un ritm mai rapid decât pensiile speciale, de exemplu. O problemă creată de legea care stipula creșterea punctului de pensie cu 40% era chiar aceasta: cât de corect era să crești și pensia mică, și pensia mare cu 40%?

Dar, nici creșterea exclusiv a pensiilor mici, o idee care a existat, nu poate fi o soluție, pentru că în felul acesta pensiile mici se apropie artificial de cele medii. Deci, s-ar crea un alt dezechilibru. Din acest punct de vedere, varianta poloneză, cu bonusuri acordate în funcție de nivelul pensiei, este mai echitabilă. Poate fi metoda poloneză un model și pentru România?

Probabil că nu, pentru că politicienii români nu se încurcă cu jumătăți de măsură. În materie de pensii, populismul polonez are niște limite, cel românesc, însă, cu greu poate fi oprit.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 11 martie 2021