Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Avertisment? Băncile forțează creșterea costurilor de împrumut ale statului

grafic_crestere.jpg

Image source: 
pixabay.com

Ieri, băncile comerciale românești nu au cumpărat niciun titlu de stat scos la licitație de Ministerul Finanțelor. Sau altfel spus, Finanțele au refuzat să ofere randamentele cerute de bănci. Statul a vrut să vândă titluri de stat în valoare de 400 milioane de lei, băncile au depus oferte pentru doar 161 milioane lei, dar Ministerul Finanțelor a refuzat întreaga ofertă.

Nu este nici prima și nici ultima oară când Finanțele și băncile comerciale nu se înțeleg asupra unei licitații la titluri de stat. Dar, contextul este mai special. Respectiv, există o temere tot mai pronunțată la nivelul economiei mondiale că va urma o creștere a inflației.

Bancherii știu lucrul acesta. Drept urmare, băncile cer randamente mai mari pentru titlurile de stat pe care le cumpără. După cum se spune printre specialiștii în piața de capital, investitorii cumpără titluri uitându-se spre viitor și nu către trecut. Adică, anticipează ce va urma și nu țin cont de ce a fost.

De aceea, ratarea licitației de ieri la titluri de stat ar putea fi un semnal. Reprezentanții băncilor cred că va urma o creștere a inflației și atunci țin ca statul să ofere randamente mai mari pentru titlurile de stat oferite. Mai ales că scadența emisiunii de titluri de stat încercată ieri de Ministerul Finanțelor era de 10 ani.

Mai este un joc pe care băncile ar putea să îl facă. Este știut faptul că Ministerul Finanțelor are nevoie să se împrumute masiv anul acesta. Pe de o parte, pentru a acoperi deficitul bugetar foarte mare, pe de altă parte, pentru a rostogoli datoriile ajunse la scadență.

În total, statul trebuie să se împrumute cu aproximativ 130 miliarde lei. Este o sumă mare pentru România și, bineînțeles, va fi acoperită din surse diverse, precum de la băncile de pe piața internă, de la populație sau de pe piața financiară internațională.

Nicio variantă nu va fi ocolită, pentru că nevoia de finanțare este mare. În aceste condiții, băncile pot juca și pe cartea așteptării, adică, să ceară dobânzi mai mari. Finanțele pot refuza oferta, dar negocierile pe marginea randamentului pot intra într-un adevărat război al nervilor.

Este prea devreme pentru a știi dacă băncile au o strategie pentru a obține dobânzi mai mari la titlurile de stat pe care le cumpără. O singură ședință de licitație poate fi o pură întâmplare sau doar o neînțelegere de moment. Va trebui să vedem ce se va întâmpla la următoarele licitații pentru a vedea dacă este o vorba despre un joc al băncilor sau doar o decizie trecătoare.

Dar, Ministerul Finanțelor are de partea sa câteva atuuri. Primul este bufferul, acea rezervă de lichiditate pe care o are instituția care dirijează finanțele statului. Chiar dacă în documentele oficiale nu este specificat nivelul bufferului, fapt de înțeles, publicațiile de specialitate au calculat că există o rezervă financiară de aproximativ patru miliarde euro.

Cu acești bani puși deoparte, Ministerul Finanțelor poate să nu cedeze în fața ofertelor băncilor care cer dobânzi mai mari.

În acest context, să ne aducem aminte că la sfârșitul anului trecut, România s-a împrumutat, oarecum surprinzător, de pe piețele internaționale. Acum, mișcarea se dovedește a fi fost bună, pentru că Finanțele pot avea o poziție de negociere în fața celor care le cer să crească dobânzile.

În plus, statul are de partea sa și nivelul scăzut al dobânzii de politică monetară stabilit de Banca Națională, care este un reper pentru investitorii care cumpără titluri de stat sau obligațiuni românești.

Licitația de ieri în care Finanțele au refuzat toate ofertele băncilor poate avea semnificații radical diferite. Fie este o situație întâmplătoare și care va fi depășită rapid, fie este un semnal că băncile și-au schimbat strategia și că anul acesta vor forța creșterea dobânzilor oferite de stat. Este, așadar, posibil ca statul să aibă zile dificile în încercarea de a se împrumuta.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 19 martie 2021