Studiu: Eco-naționalismul și naționalismul economic, în trend la români

Cum se explică aceste tendințe? Remus Ștefureac, președinte al Strategic Thinking Group, spune la RFI că cercetarea relevă două concepte prezente în România: naționalismul economic și eco-naționalismul.

Ambele sunt amplificate de fake news-uri și de criza generată de pandemie.

Aceste concepte sunt folosite în ascensiunea lor de unele grupări politice, explică Remus Ștefureac. Ascultă:

Poluarea: companii românești vs. străine

35% dintre români cred că poluarea din România este provocată mai ales de companii românești, iar 55,9% mai ales de companii străine. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că poluarea din România este provocată mai ales de companii românești în special femeile, cei sub 30 de ani și cei peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mare. Persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu educație medie consideră într-o măsură mai mare decât restul populației poluarea din România este provocată mai ales de companii străine.

Tăierile ilegale ale pădurilor: companii românești/cetățeni români vs. companii străine

În opinia a 47,3% dintre cei intervievați, tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine. 45,8% consideră că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești și cetățeni români. 6,9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din mediul urban, cei cu un venit mai redus consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine. Printre cei care cred că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești se regăsesc cu precădere: persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu un venit mai ridicat.

Blocajul construcției de autostrăzi

35,4% sunt de acord cu afirmația ”Construcția de autostrăzi în România este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea țării”, în timp ce 58,2% își exprimă dezacordul. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,4%.

Analiza socio-demografică: Respondenții cu educație medie sau primară, cei care nu utilizează rețele sociale sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația ”Construcția de autostrăzi în România este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea țării”. Își exprimă dezacordul cu această afirmație cu precădere bărbații, tinerii, cei cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat (care le ajunge cel puțin pentru un trai decent), angajații la privat.

Românii, cetățeni europeni de „mâna a doua”?

Afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa” întrunește acordul a 78,2% dintre respondenți. 20,4% sunt în dezacord cu afirmația, iar 1,4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat dezaprobă cel mai puternic afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa”.

Admiterea României în spațiul Schengen

La întrebarea ”Din ce cauză credeți că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen, zona de liberă circulație din Uniunea Europeană, fără controale la frontiere, deși majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea țării noastre?” 43,5% din populație consideră că țara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare, 50,2% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice. Nu știu sau nu răspund 6,2%.

Analiza socio-demografică: Consideră că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen din cauza neîndeplinirii tuturor criteriilor de aderare în special femeile, persoanele sub 30 de ani, cei cu un venit mai ridicat. Cei cu vârsta între 45 și 59 de ani sunt de părere într-o pondere mai mare decât media că unele state europene blochează aderarea României din motive economice.

Politica Ungariei față de Transilvania

49,5% dintre români sunt de acord cu afirmația ”Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România”, în timp ce 43,2% își exprimă dezacordul, iar 7,4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Acordul cu afirmația ”Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România” este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: bărbați, persoane cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu educație medie sau superioară, locuitorii din regiunea Vest și Nord Est. Tinerii sub 30 de ani, cei inactivi potențial activi, locuitorii din regiunile Nord Vest și Centru, cei cu un venit mai ridicat și angajații la privat își exprimă dezacordul cu această afirmație într-o măsură mai mare decât alte categorii.

Protejarea minorităților etnice

87,2% dintre cei chestionați cred că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său, 11% sunt de părerea contrarie, iar 1,8% nu știu sau nu răspund.