De ce se depreciază leul și care sunt efectele?

România, printre țările europene vulnerabile

Dragoș Cabat: Explicațiile sunt simple. Inițial a fost vorba despre o revenire economică așteptată anul acesta. Această revenire economică întârzie nu numai în România, ci în întreaga Europă pentru că nu s-a terminat încă criza de sănătate. În aceste condiții de vulnerabilitate economică, țările din Uniunea Europeană care nu au adoptat încă moneda euro, țările care sunt în Uniunea Europeană, dar nu sunt în zona euro, sunt mai vulnerabile, mai fragile decât țările care sunt în zona euro și care sunt în centrul dur al economiei Uniunii Europene. De altfel, sunt țările mari din Uniunea Europeană. Atunci, aceste țări marginale, printre carefostele țări comuniste care nu au adoptat încă euro, Cehia, Polonia, Ungaria, inclusiv România, sunt mai vulnerabile. Monedele lor au tendința de a se deprecia față de moneda unică euro.

Reporter: La ce să ne așteptăm, domnule Cabat, pentru lunile care urmează și pentru întregul an în ansamblu, dominat de această incertitudine generată de pandemie?

DC: În România probabil că vom vedea o depreciere controlată prin intervențiile Băncii Naționale a României, undeva către nivelul de 5 sau poate 5,1 lei pentru un euro. Ca procent nu înseamnă deloc o depreciere mare în raport cu moneda unică. Ar însemna doar să se ajungă la nivelul de depreciere în procente pe care deja l-au avut celelalte monede din regiune, zlot, forint și coroana cehească. O depreciere ușoară, în timp, controlată și care reflectă această volatilitate, inflația mai mare și dezechilibrele macroeconomice, deficitul bugetar foarte mare, deficitul comercial. Deficite pe care le cunoaștem pentru România și care nu se vor rezolva în anul acesta și nici pe termen scurt. În schimb, dacă cumva în a doua perioadă, în trimestrul 3 sau mai degrabă în trimestrul 4, evoluția pandemiei va fi una pozitivă, dacă nu vom mai avea o criză de sănătate importantă la nivel mondial și la nivelul Uniunii Europene este posibil ca datorită așteptărilor investitorilor că se va relua o creștere economică mai rapidă să vedem inclusiv pentru România o stabilizare a cursului de schimb a leului față de euro sau chiar o apreciere în a doua parte și către finalul acestui an.

Alte implicații ale cursului

Rep: În zona creditelor, a dobânzilor, a Robor, spre exemplu, ne putem aștepta la fluctuații determinate de o eventuală depreciere accentuată a leului?

DC: Nu, acolo ne putem aștepta la o ușoară creștere datorită faptului că inflația în România în momentul acesta este pe un trend ascendent și cu un diferențial mare față de dobânda medie din Uniunea Europeană. Acesta este motivul pentru care vor crește puțin dobânzile. Puțin este cuvântul important pentru că, pe de altă parte există lichiditate foarte mare. Pe toate piețele sunt lichidități foarte multe, inclusiv în România. Băncile nu prea au ce să facă cu banii, Dobânzile la depozite rămân foarte jos, sub inflație cu mult în acest moment. Iar dobânzile la credite, chiar dacă vor crește, nu vor crește exagerat. Și acolo există competiție între bănci. Sunt puține companii și persoane fizice în momentul acesta care doresc credite. E o competiție destul de mare pentru acești clienți.

Rep: Referitor strict la Robor. În ultima perioadă are un trend descendent. La ce ne putem aștepta în acest an de la acest indicator?

DC: Probabil că în a doua parte a anului se va stabiliza sau chiar va crește ușor. Dar fluctuațiile sunt mici. Este o perioadă de volatilitate. Lichiditatea fiind foarte mare, fiind foarte mulți lei pe piață, dobânzile au scăzut. Robor, fiind o expresie a acestor dobânzi din piață, a scăzut și el. Este posibil să crească către finalul anului odată cu inflația și dacă nu vom mai avea efectele crizei de sănătate asupra unei creșteri economice mai mici, după cum spuneam.