Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


FMI confirmă creșterea economică, dar urmele crizei rămân

fmi.jpg

Image source: 
rfi.fr

Începe să se vadă luminița de la capătul tunelului? Aceasta este întrebarea pe care o adresează experții în economie după ce Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit pozitiv prognoza de creștere la nivel mondial.

FMI a prezentat prognoza de primăvară, iar cifrele sunt nesperat de bune. La nivel global, creșterea economică va fi anul acesta de 6% și de 4,4%, anul viitor, susținută în special de creșterea economiei americane cu un ritm aproape incredibil, de 6,4%, cel mai mare de la măsurarea produsului intern brut, în anii 80.

De fapt, toată lumea începe să crească și statele europene dezvoltate și cele emergente, dar și China, unde avansul economiei va fi de 8,4%. Desigur, aceste cifre de creștere sunt posibile și din cauza a ceea ce se numește efectul de bază, adică scăderea accentuată de anul trecut.

Dincolo de creșterea economică, un raport FMI arată că există o veste bună și una rea pentru economia globală. Vestea bună este că piețele financiare bat record după record, arătând optimismul investitorilor de pe piața de capital americană, un optimism care se bazează pe creșterea ritmului vaccinării și pe creșterea economică.

Vestea rea este că încă există multă incertitudine în ceea ce privește politica monetară. Mai exact, există temerea că va urma o perioadă în care băncile centrale, sub presiunea creșterii inflației, vor crește dobânzile. De asemenea, investitorii sunt atenți la creșterea datoriei publice și la achizițiile de obligațiuni pe care le fac băncile centrale.

Ce se va întâmpla în economia globală? Depinde de rata dobânzilor. Toată lumea este de acord că acum dobânzile sunt la niveluri extrem de reduse, sub standardele normale, numai că, la fel, toată lumea se teme de o creștere a dobânzilor care ar putea să aducă volatilitate și schimbări pe piețele financiare.

Raportul FMI arată că statele care nu reușesc să aibă o campanie de vaccinare eficientă, dusă într-un ritm susținut, riscă să aibă un ritm de creștere al economiei mai scăzut și astfel să rateze momentul favorabil al dobânzilor mici. Există chiar un exemplu și anume relansarea turismului care depinde în multe state de ritmul în care se face vaccinarea.

Dar, problemele din economii nu au dispărut cu totul, ba chiar riscă să devine tot mai acute. De exemplu, creșterea sărăciei este o temă care apare cu ocazia fiecărei crize. Tinerii și lucrătorii fără calificare sunt printre categoriile cele mai vulnerabile.

La nivel mondial, măsurile de susținere a economiilor au ajuns anul trecut la aproximativ 16.000 miliarde dolari. Acestea au fost utile, întrucât în lipsa lor economia globală ar fi avut o scădere și mai pronunțată.

În fine, analizele FMI atrag atenția asupra statelor slab dezvoltate care vor ieși mai greu din criză și vor avea o recuperare mai lentă decât cele dezvoltate. Instituția financiară internațională are o serie de programe menite să susțină statele aflate în dificultate. Astfel, în ultimul an, FMI a acordat 13 miliarde dolari pentru 50 de state.

Dar, Fondul are la dispoziție 650 miliarde de dolari, în drepturi speciale de tragere, care vor fi împrumutați statelor care solicită aceste credite. De asemenea, FMI sprijină prelungirea termenului de suspendare a plății datoriilor către statele care fac parte din grupul G20. Prelungirea va fi făcută până la sfârșitul acestui an.

Toate acestea sunt semnale care arată că FMI și-a consolidat strategia de criză, în sensul că Fondul este mult mai flexibil în materie de împrumuturi și de rambursare a acestora. Acest lucru nu înseamnă că România ar avea nevoie sau ar trebui să apeleze la credite de la FMI. Mai ales că prognoza de primăvară arată pentru România o creștere cu 6%. Fără FMI, dar cu bani de la Uniunea Europeană. De aceea, programul de relansare și reziliență este cu atât mai important.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Capital Invest