Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ministrul agriculturii, Adrian Oros: „Preocuparea noastră este, acum, mai mult către programul de tranziție și către PNRR”

adrian_oros.png

Ministrul agriculturii, Adrian Oros
Sursa imaginii: 
Facebook / Adrian Oros

Zootehnia românească traversează, de mai mulți ani, o perioadă dificilă. Suntem printre primii producători de cereale din Uniunea Europeană, dar sectorul zootehnic nu reușește să asigure pieței locale necesarul de consum din producție internă. Carnea de porc acoperă doar o treime din consumul la nivel național.

Producția de carne de bovine a înregistrat, anul trecut, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, comparativ cu anul 2019, iar sectorul cărnii de pui este concurat puternic de importurile ieftine din Polonia, în principal. Sectorul de creștere a ovinelor, stimulat de cererea de animale vii din Orientul Mijlociu, a avut o evoluție ascendentă, ajungând la aproximativ 10 milioane de capete, ceea ce îi conferă locul a treilea în Uniunea Europeană, dar nu reușește să dezvolte o rasă care să se integreze în clasificarea europeană pentru carne sau lapte. La fel și sectorul de creștere a caprinelor. România este a doua țară europeană din punctul de vedere al efectivelor de caprine, dar nu poate să-și valorifice producția la export.

Fermierii așteaptă sprijinul ministerului agriculturii, inclusiv financiar, dar fondurile interne sunt semnificativ reduse în acest an.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, prezent la dezbaterea RFI România „Industria cărnii, între realitățile românești și provocările europene”, a vorbit despre programele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale destinate sectorului zootehnic românesc.

RFI: Domnule ministru, să începem dialogul nostru plecând de la ajutoarele naționale tranzitorii și de la noile scheme de ajutor de stat. Anul acesta, există o reducere de buget în ceea ce privește zootehnia.

Adrian Oros: Bugetul pentru anul acesta a permis să continuăm toate schemele de sprijin, toate măsurile din bugetul național, dar la o intensitate mai redusă. În cazul ajutorului național tranzitoriu s-a ajuns undeva la 50%-55% din intensitatea de sprijin pentru anul trecut. Împreună cu asociațiile am decis cum să împărțim acești bani pe care îi avem la dispoziție. Singura modificare pe care am făcut-o, și care a fost la cererea crescătorilor de bovine, a fost de a nu ne mai raporta la data istorică, anul 2013, în așa fel încât banii să ajungă la fermierii care au, acum, animale în gospodării. De aceea ajutorul național tranzitoriu în cazul bovinelor pare foarte mic, este foarte mic, în schimb, restul banilor îi orientăm într-o schemă de sprijin de Covid, în așa fel încât fondurile să ajungă la fermieri care au numărul de animale real, de acum, nu raportat la data din 2013. În 2013, unii aveau animale mai puține decât acum și este corect să primească pe numărul real de animale. Iar alții, destul de mulți, nu mai aveau animale, chiar deloc, sau aveau animale foarte puține comparativ cu 2013 și primeau în continuare acele sume. Fiind bani de la bugetul național, am găsit această modalitate de a face ca sumele să ajungă pe animale reale. În rest, ne-am raportat la plafoanele pe care le-am avut în buget. Într-adevăr, la ajutorul național tranzitoriu, atât în domeniul vegetal, cât și în cel zootehnic, sumele sunt considerabil mai mici decât anul trecut. Speranța mea este ca la rectificare să reușim să mai adăugăm ceva. Și anul trecut am pornit cu un buget mult mai mic și, la ambele rectificări, am avut șansa, noi cei de ministerul agriculturii, să primim sume consistente.

RFI: Pentru că ați și distribuit banii. Acesta este un lucru esențial în buget. Care este viziunea ministerului asupra industriei cărnii din România și cum este reflectată în Planul Național Strategic? Care este stadiul elaborării Planului Național Strategic și ce anume cuprinde referitor la sectorul cărnii, al creșterii animalelor. Ați avut în intenție să îmbinați, ceea ce nu s-a făcut până acum, cultura mare cu zootehnia, în sprijinul creșterii în România a animalelor? Știți foarte bine că, de exemplu, Spania cumpără porumb de la noi și ne vinde carne de porc.

Adrian Oros: Programul Național Strategic va începe, efectiv, în 2023. Dar, în această perioadă, suntem la ultimele precizări pe care ni le mai cere Comisia Eurpeană privind programul național de tranziție 2021-2022, unde avem 3,2 miliarde de euro pentru pilonul doi, pentru aceste măsuri. Am considerat că este corect ca acele priorități și acele nevoi pe care le-am identificat când am făcut analiza SWOT și analiza nevoilor pentru Programul Național Strategic să le prindem în finanțări încă de acum, în perioada de tranziție. Dumneavoastră faceți referire la una dintre nevoile importante ale agriculturii românești, aceea de a integra producția primară și de a corecta, pe cât posibil, deficitul comercial, balanța, care este, din păcate, negativă din anul 2016. Pentru fosta măsură 4.1, investiții în exploatații agricole, am alocat 760 de milioane de euro pentru perioada de tranziție. Ca termen de comparație, pentru întreaga perioadă 2014-2020, această măsură a fost bugetată cu 840 de milioane de euro.

Am făcut acest lucru pentru că vrem să integrăm producția la nivel de fermă și, ca să nu mai fie concurență între diversele domenii de activitate, în așa fel încât într-o anumită zonă a țării sau într-un anumit domeniu de activitate - care ar primi puncte mai multe - să meargă majoritatea sumelor, am splitat în șapte submăsuri această măsură, în așa fel încât să avem și pentru sectorul agricol și pentru sectorul vegetal și pentru sectorul zootehnic. Pentru sectorul zootehnic avem aproape 300 de milioane de euro. Deci, din cele 760 de milioane de euro alocate în următorii doi ani, 299 de milioane de euro sunt pentru sectorul zootehnic. Și pentru zona montană, tot din sectorul zootehnic, separat 60 de milioane de euro. Practic, aproape jumătate din sumele alocate prin această măsură pentru investiții în ferme, în exploatații agricole, se duce către sectorul zootehnic. Repet, încercăm să legăm producția primară de depozitare și procesare. Asta este problema principală. Să încercăm să nu mai exportăm produse primare cu valoare adăugată mică, ci să exportăm, dacă este cazul să exportăm, hrană procesată. Dar, în primul rând, să ne asigurăm consumul intern. Cu siguranță dumneavoastră ați discutat în această perioadă, de când ați început emisiunea, despre cum stăm cu deficitul balanței de carne pe toate speciile. Și nu stăm foarte bine, mai ales la carnea de porc.

RFI: Pentru sprijinirea sectorului cărnii de porc avem, în România, o lege a reproducției. Se vorbește de reproducție de foarte mulți ani, în acest domeniu, în România, pornind de la celebrele „importuri” de purcei din Danemarca, Olanda, la „de ce nu putem să avem noi reproducția noastră?”. Într-un final, a fost elaborată această lege a reproducției. Dar, ca și legea irigațiilor, care sună foarte frumos pe hârtie și este de un mare viitor, nu are sursă de finanțare. Legea reproducției a dat satisfacție și o gură de aer crescătorilor din domeniu, dar a doua zi au constat că această lege nu are finanțare și nu se poate aplica. Ați avut-o în vedere, o aveți în vedere, s-a întâmplat ceva ca această lege să poată fi operațională?

Adrian Oros: Pentru că bani de la bugetul național nu au fost și nici nu o să fie anul acesta, cu siguranță, după un an de criză, vă spuneam că în bugetul PNDR de tranziție am pus 350 de milioane de euro, din 760 de milioane de euro, pentru zootehnie. De aici se pot finanța inclusiv fermele de reproducție. Noi, în paralel, sigur că am prins și negociem și în Programul Național de Reziliență și Relansare Economică (PNRR- n.r.). Este unul dintre proiectele pentru care negociem cu Comisia, dar nu știm care va fi rezultatul negocierilor sau câte dintre proiecte vor fi acceptate. Fiecare dintre ministere a venit cu mai multe proiecte. Noi avem proiecte legate de irigații, de gestionarea apei, dar avem și acea rețea de depozite pentru produse românești. Și avem depus și proiectul privind relansarea creșterii porcului pe care, însă, l-am legat și de eradicarea pestei porcine africane. Nu poți să te duci să-i ceri Europei bani pentru reproducție, în timp ce țara este plină de pestă porcină africană. Am scris, am fundamentat acel proiect în așa fel încât am spus că, pe de o parte, vom relansa creșterea porcului prin stimularea reproducției în țară, în același timp cu înăsprirea regulilor de biosecuritate, ca să reușim să controlăm această boală. Avem două tentative de finanțare: una prin PNRR care este în negociere și cealaltă care este foarte clară în programul național de tranziție, unde sunt sume pentru toată zootehnia, 350 de milioane de euro în următorii doi ani.

RFI: S-a vorbit, în această dezbatere, despre importurile de carne de pui la prețuri de dumping. Vedeți niște măsuri care s-ar putea lua vis-à-vis de această temă, evident, gândite în context european? Se poate lua vreo măsură?

Adrian Oros: Discuții legate de prețurile de dumping, mai ales din Polonia, noi le-am mai avut, mai ales în zona cărnii de pasăre. Știm cu toții că de acolo vin. Am discutat cu foarte mulți crescători din România care nu-și explicau cum se pot obține asemenea prețuri. Și la noi se aplică aceleași tehnologii. Presupunerea, dar nedemonstrată, este că acolo se practică și altfel de subvenții, mascate. Nimeni nu explică prețurile la care reușesc să ajungă pe rafturile din România. Până când vom reuși să găsim alte pârghii, în primul rând, trebuie să folosim singura pârghie pe care o avem, anume cumpărătorul. Să încercăm, așa cum fac foarte multe alte state, să căutăm să cumpărăm produse autohtone, chiar dacă, aparent, ele par un pic mai scumpe. În foarte multe țări funcționează acest mecanism de reglaj din partea cumpărătorului, până se ajunge la alte pârghii. Deocamdată, nu pot să promit că vom găsi alte pârghii. Mă uit pe buget. Mă uit la realități. Mă uit pe cerințele europene. Iar acele pârghii, când le vom identifica, va trebui să le și finanțăm. Decât să lansez niște vorbe în vânt, să creez niște așteptări, mai bine nu.

RFI: Domnule ministru, o scurtă precizare, vă rog. De ani de zile se vorbește de aceste subvenții mascate, cum le-ați numit dumneavoastră, în special când vorbim despre comerțul pe care îl avem cu Polonia. Sunteți ministrul agriculturii și un decident politic. Sunt două căi pe care mi le imaginez. Dacă acolo funcționează aceste subvenții mascate și nu se întâmplă nimic, de ce nu ne-am putea inspira de la ei? Apoi, de ce nu există niște măsuri la nivel european care să facă în așa fel încât aceste subvenții mascate să nu mai fie posibile, pentru că ele afectează cel puțin piețele țărilor din jur, prin relațiile comerciale.

Adrian Oros: Pentru că, în primul rând, deocamdată, sunt doar suspiciuni pe care eu, ca și dumneavoastră, le-am auzit. Nimeni nu le-a demonstrat încă. Niciun for european nu a demonstrat acest lucru. Fiecare își explică aceste prețuri mici doar prin aceste subvenții mascate. Nimeni nu găsește o altă explicație logică. De aceea, până acum, niciun for european nu a reușit nici să demonstreze, nici să ia măsuri în consecință. În al doilea rând, în momentul în care am identifica acele subvenții mascate, ar trebui să identificăm și sursele financiare. Repet, anul acesta, bugetul, în general, nu numai cel al Ministerului Agriculturii, a fost afectat foarte mult de criza sanitară și de criza economică de anul trecut. Avem la dispoziție resurse bugetare mult mai mici decât cele de anul trecut. De aceea, preocuparea noastră este, acum, mai mult către programul de tranziție și către PNRR. Să reușim să atragem, în următorii ani, cât mai mulți bani de acolo. În economia românească sunt semne de revigorare, dar banii vor veni în anii următori, dacă vom trece cu bine peste această criză sanitară și economică.

RFI: Sigur că ne dorim să creștem gradul de zootehnizare al agriculturii. Dar, cum am putea să facem acest lucru? Ați menționat, mai devreme, fondurile alocate pentru programele destinate sectorului. Mai vedeți și alte măsuri care se pot lua?

Adrian Oros: În primul rând, alocarea de sume. Insist pe sumele europene pe care le putem atrage. Sunt bani foarte mulți pe care trebuie să îi atragem, pe de o parte. Pe de altă parte, să avem o grijă mai mare față de materialul genetic. Mă întorc la problema ameliorării raselor, în așa fel încât toți crescătorii de animale să obțină sau să aibă niște animale cu însușiri morfo-productive foarte bune, iar produsele finale să fie vandabile. În partea aceasta de ameliorare mai avem mult de lucru. Trebuie să lucrăm puțin și la modul în care funcționează registrele și la cât de fidele sunt datele de acolo, în așa fel încât să fie o încredere foarte mare în aceste registre de ameliorare. Și orice crescător care vrea să procure reproducători de valoare dintr-un registru, să aibă certitudinea că acel reproducător va transmite acele însușiri morfo-productive care să facă activitatea rentabilă.

 
Adrian Oros, ministrul Agriculturii, la RFI România