Legătura dintre abandonul școlar, salariu și creșterea economică

scoala.png

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Lansarea unei platforme educaționale prin care se testează performanța elevilor a fost recent un prilej pentru ca unii experți să explice legătura care există între nivelul de educație și șansele de ocupare a unui loc de muncă. Desigur, în general, relația este cunoscută, dar specialiștii pot aduce o serie de elemente și de calcule suplimentare.

De exemplu, Dragoș Iliescu, colaborator al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), reamintește rezultatele testelor PISA din anul 2018: 44% din elevii români nu înțeleg ce citesc, iar 47% nu pot rezolva probleme de matematică de bază.

Știm că testele PISA sunt criticate în România considerându-se că oferă rezultate limitate, pentru că, pe de o parte, elevii sunt chestionați doar pe baza unui eșantion și, pe de altă parte, se afirmă că sistemul educațional românesc nu este adaptat pentru a fi testat prin varianta PISA.

Indiferent de criticile primite, modelul de testare internațional oferă o imagine chiar și ușor imperfectă asupra nivelului de pregătire a elevilor români.

Rezultatele nu sunt încurajatoare. Andreea Nistor, directorul executiv al unei asociații care activează în domeniul educațional, explică o posibilă evoluție în viitor. Cei 4 copii din 10, care sunt evaluați ca analfabeți funcționali, care acum nu înțeleg poveștile pe care le citesc, nu vor putea înțelege, mai târziu, contractele de muncă pe care le vor semna, știrile de presă sau poveștile pe care le vor citi copiilor lor.

Nu este exagerat, pentru că traseul poate fi anticipat. Analfabetismul funcțional poate duce la abandon școlar sau la o lipsă de progres în activitatea școlară, ceea ce va crea dificultăți la înscrierea în învățământul superior și în continuare în găsirea de oportunități pe piața muncii.

Lucrurile se înlănțuie în mod logic și pleacă de la nivelul ridicat de analfabetism funcțional și de abandon școlar ale elevilor. Există și o legătură la nivel macroeconomic, adică, experții arată că un procentaj de 20% analfabeți funcționali, înseamnă o pierdere de produs intern brut tot de 20%.

Rapoartele de țară ale Comisiei Europene menționează de ani de zile problemele sistemului de învățământ. Abandonul școlar timpuriu este la cote înalte în special în spațiul rural, în rândul copiilor romi și a celor cu dizabilități. România nu are la nivel național o strategie care să găsească soluții la problema părăsirii timpurii a școlii.

De asemenea, rezultatele școlare sunt modeste pentru o parte din elevii din zona rurală și în rândul celor care provin din familii defavorizate din punct de vedere economic. Nivelul competențelor digitale este destul de scăzut, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la integrarea viitorilor absolvenți în piața muncii.

Raportul Comisiei Europene notează că relevanța învățământului profesional și a celui universitar pe piața muncii este scăzută, ceea ce reduce șansele absolvenților de a-și găsi un loc de muncă. Indicele european al competențelor, care măsoară performanța sistemelor educaționale în raport de piața muncii, arată că România se numără printre statele cu cele mai slabe rezultate.

De exemplu, 18% dintre absolvenții de învățământ universitar sunt angajați pe posturi ce nu necesită o astfel de calificare, iar 28% din salariații cu studii universitare, cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, ocupau un post care necesita studii terțiare, dar educația sau competențele lor nu corespundeau cerințelor postului.

În concluzie, performanțele calitative și cantitative ale sistemului educațional influențează viitoarea carieră profesională a unui elev și, totodată, nivelul de pregătire al forței de muncă. În România, se aud des opinii care susțin că salariile sunt prea mici. Dar, progresele în ceea ce privește veniturile salariale trebuie căutate în anii de școală, nu doar în joburile pe care le au angajații.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 26 aprilie 2021