Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Starea infrastructurii: multe drumuri comunale din pământ, multe drumuri cu durata depășită, puține autostrăzi

Ne-am obișnuit să vorbim despre rețeaua de transport din România în special prin prisma numărului de kilometri de autostrăzi. Este indicatorul la care ne raportăm atunci când evaluăm instituțiile publice responsabile de construcția de drumuri în România. Și de fiecare rezultatele sunt dezamăgitoare.

Dar, o analiză cuprinzătoare a rețelei de transport scoate la iveală probleme mult mai complicate ale infrastructurii românești. Prima observație este că în perioada 2017-2020 rețeaua de drumuri a rămas aproape la același nivel. Adică, aproximativ 86.700 de kilometri, cu 700 de kilometri mai mult decât în urmă cu trei ani, iar structura este aproape identică: drumurile naționale sunt în proporție de 20%, cele județene ajung la 40%, iar drumurile comunale sunt în procentaj de 39%, aceleași proporții ca și în anul 2017.

Ne-am fi așteptat la un progres în sensul reducerii ponderii drumurilor comunale, dar această schimbare nu s-a întâmplat. Este mult ca 40% din rețea să fie formată din drumuri comunale. Este cunoscut faptul că România are o pondere importantă a spațiului rural la nivelul societății, ba chiar este statul din Uniunea Europeană cu cel mai mare raport între zona rurală și cea urbană.

Dar, reducerea decalajului de dezvoltare între orașe și comune se poate face prin investiții în infrastructură, respectiv în rețeaua de canalizare, de energie și, bineînțeles, de drumuri. Un procentaj de 40% drumuri comunale arată de la sine cât de puțin dezvoltată este infrastructura rutieră.

Iar lucrurile nu se opresc aici. În România, o treime din drumurile publice sunt, din punctul de vedere al construcției, din pământ și pietruite. La acest capitol, progresele au fost firave, în sensul că în urmă cu trei ani, procentajul drumurilor pietruite și din pământ era de 35%. Ce s-ar putea spune despre o rețea de drumuri care într-o pondere importantă este construită din pietriș și pământ și se află la standarde comunale?

Dar, veștile rele nu se opresc aici. Și alte cifre ne arată situația critică în care se află infrastructura rutieră. Este vorba despre faptul că o treime din drumurile modernizate și 40% din cele construite cu îmbrăcăminți ușoare aveau durata de serviciu depășită. Din acest punct de vedere, s-au făcut mici progrese față de anul 2017, dar situația rămâne îngrijorătoare și arată cât de subdezvoltată este infrastructura rutieră din România. Autostrăzile sunt o problemă, dar nu singura, investițiile trebuie să se concentreze și pe alte tipuri de drumuri, nu doar pe autostrăzi.

În ceea ce privește progresul realizat la capitolul autostrăzi, în anul 2017, erau 763 kilometri, iar în anul 2020, au ajuns la 920 de kilometri, ceea ce înseamnă aproximativ 150 de kilometri în plus, în trei ani. Puțin, evident.

Există și câteva date statistice privind rețeaua de cale ferată. La acest capitol, evoluția în ultimii trei ani este nesemnificativă. În sensul că lungimea totală a rețelei a rămas aproape neschimbată, aproximativ 10.700 de kilometri, iar densitatea căilor ferate raportată la 1.000 de kilometri pătrați arată că regiunea București-Ilfov surclasează restul țării, ajungând la 156 la o mie de kilometri pătrați. Celelalte regiuni ale țării sunt sub 60 la mie. Ceea ce demonstrează că densitatea rețelei de cale ferată este scăzută în toate regiunile țării, cu excepția Capitalei.

De asemenea, liniile de cale ferată electrificată reprezentau, în urmă cu trei ani, doar puțin peste o treime din rețeaua totală. Nu putem face o comparație cu anul 2020, dacă a existat un progres la acest capitol, pentru că datele statistice lipsesc din comunicatul oficial.

În concluzie, România are de făcut investiții enorme. Nu doar în autostrăzi, ci și în modernizarea drumurilor și în reducerea infrastructurii rutiere cu durata de serviciu depășită. Are nevoie de investiții în calea ferată, pentru creșterea densității rețelei și pentru electrificarea ei. Toate aceste cifre demonstrează că infrastructura este capitolul la care România eșuează de 30 de ani.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital invest

 
Rubrica Economia Reală din 27 aprilie 2021