Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, între investiții și reducerea deficitului bugetar

Recent, academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a prezentat o analiză a momentului în care se află economia românească, precum și a provocărilor viitoare. Bineînțeles, nu este omis contextul general în care evoluează economia globală.

Astfel, ritmul vaccinării este considerat esențial pentru redresarea economică. Marile blocuri economice mondiale vor înregistra, anul acesta, creșteri diferite: un ritm mai pronunțat pentru Statele Unite, mai lent pentru Uniunea Europeană. Ritmul redresării ar putea să fie influențat și de pachetele de sprijin.

Este vorba, pe de o parte, despre planul Biden pentru SUA în valoare de 2.250 miliarde dolari, ceea ce înseamnă 10% din produsul intern brut (PIB) și, pe de altă parte, despre programul Uniunii Europene în valoare de doar 750 miliarde euro, aproximativ 5% din PIB.

Mai trebuie precizat că programul european nu își propune doar să ofere sprijin, ci să schimbe și structura economiei, în sensul adaptării la schimbările climatice. Dar, ajustarea economiei va însemna și asumarea unor costuri mari de către companii și state.

În acest context, Uniunea Europeană a „dezactivat” regulile fiscale până în anul 2023. În același timp, statele caută din nou soluții pentru a reduce evaziunea și practicile de erodare a bazei de impozitare, iar ideea președintelui american de a introduce un impozit pe profit, de 21%, pe plan mondial, capătă tot mai mulți susținători și tot mai mult contur.

Analiza lui Daniel Dăianu trece la România. Mai întâi, sunt menționați indicatorii macroeconomici prognozați pentru acest an: creșterea economică va fi între 5% și 6%, deficitul bugetar va scădea față de anul trecut la 7% din PIB, iar investițiile publice sunt programate să crească.

Dar, pentru România, spre deosebire de alte state europene, scăderea deficitului bugetar va fi mai dificilă, pentru că are o problemă structurală. Mai exact, bugetul are cheltuieli mari, rigide, pentru plata salariilor din fonduri publice, a pensiilor și eventual a dobânzilor.

În același timp, băncile românești sunt bine capitalizate, au o rată scăzută a creditelor neperformante, 3,9%, practic egală cu media Uniunii Europene. Dar, se arată în analiza președintelui Consiliului Fiscal, 70% din creditarea din economia autohtonă se adresează companiilor care activează în sectoare intensive în emisii de carbon.

Iar 40% din valoarea adăugată din economie este realizată de firme care lucrează în domenii care afectează mediul înconjurător. Pentru sectorul bancar, această expunere poate constitui o problemă, în măsura în care cerințele europene de protecția mediului ar putea să ducă la o creștere a costurilor și deci la o scădere a eficienței cu care lucrează firmele respective.

În acest context, planul de redresare și reziliență trebuie să fie o cauză națională. De proiectele propuse și finanțate prin planul național depinde nivelul de investiții publice care se va realiza, ritmul de creștere economică din următorii ani și, în cele din urmă, reducerea deficitului bugetar.

Analiza lui Daniel Dăianu avansează un obiectiv ambițios și anume ca la jumătatea deceniului România să ajungă la un deficit bugetar primar (care nu include plata datoriei publice) egal cu zero.

Studiul arată că pentru scăderea deficitului bugetar nu este suficientă concentrarea pe scăderea cheltuielilor statului, ci este nevoie de creșterea veniturilor. Cum se poate face acest lucru? Sau mai exact se poate realiza această creștere de venituri bugetare de care se vorbește de ani de zile?

Soluțiile se cunosc: eliminarea „portițelor” legale de evitare a plății taxelor, o colectare mai bună, reforma ANAF, digitalizarea și combaterea evaziunii și optimizării fiscale.

În concluzie, România are în față oportunități și riscuri. Există șansa de a folosi planul european de redresare și reziliență pentru a dezvolta economia. Dar, există și riscul ca reducerea deficitului bugetar să fie ratată.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 6 mai 2021