Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mărirea și decăderea laserului de la Măgurele

magurele.jpg

Centrul de fizică nucleară de la Măgurele, noiembrie 2020
Image source: 
Facebook / ELI-NP

Laserul de la Măgurele a fost considerat ani de zile drept cel mai important și reușit proiect de cercetare din România. Elogiile nu au contenit, dar totul părea justificat, pentru că proiectul de la Măgurele era văzut ca un succes extraordinar pentru domeniul cercetării din România și pentru viitorul acestui sector. Se părea că după mulți ani, în domeniul fizicii nucleare românești se întâmplă ceva cu totul extraordinar.

Trebuie spus că proiectul de la Măgurele face parte dintr-o strategie europeană. De fapt, din fonduri europene a fost finanțată construcția a trei facilități de infrastructură, numite popular lasere, în Cehia, Ungaria și România. Fiecare construcție a costat aproximativ 300 milioane euro, iar logica era de a crea trei situri de infrastructură laser în trei țări diferite care să fie complementare, dar care să lucreze pe baza unei strategii europene comune la proiecte de cercetare din domenii diverse.

Precizarea este importantă, pentru că în afară de construcția propriu-zisă, Comisia Europeană a gândit și înființarea unui consorțiu european pentru infrastructura de cercetare din domeniul fizicii nucleare. Constituirea unui astfel de consorțiu este firească dacă ne gândim că este necesară o coordonare la nivel european pentru proiectele de cercetare derulate în cadrul celor trei lasere din Europa.

Numai că la începutul acestei săptămâni s-a oficializat eșecul participării României la consorțiul european. Este vorba despre faptul că România nu a fost acceptată ca membru gazdă, rămânând cu statutul de observator.

Astfel, aura laserului de la Măgurele s-a deteriorat grav. Marele succes al acestui proiect se transformă într-un eșec. Practic, România nu este primită, pentru cel puțin doi ani, în consorțiul european al infrastructurii de cercetare în domeniul laserilor. Drept urmare, efectele care se pot anticipa în acest moment sunt, pe de o parte, că laserul de la Măgurele nu va mai primi finanțări europene la nivelul de până acum, iar, pe de altă parte, nu va mai face parte din strategia de cercetare de la nivel european.

În aceste condiții, se pune întrebarea: ce va face România cu laserul de la Măgurele, acum când practic a fost exclusă din rețeaua europeană? Specialiștii vor trebui să răspundă. Altfel, mass-media informează că infrastructura va trebui finanțată de la bugetul național, anual, cu 30 milioane euro.

Evident, marea întrebare este: cum s-a transformat laserul de la Măgurele dintr-un imens succes într-un dezamăgitor eșec?

Există trei straturi de erori și conflicte care au dus la acest eșec răsunător. Primul, este cel al unui litigiu între Măgurele și un consorțiu european care ar fi trebuit să furnizeze tehnologia sursă pentru raze gamma. Partea română a acuzat că firmele europene au întârziat sau chiar nu pot livra tehnologia respectivă.

Consorțiul european susține că echipamentul nu a putut fi instalat pentru că s-a greșit construcția care trebuia să găzduiască echipamentele sursă pentru raze gamma. Ba chiar, consorțiul european s-a angajat că reface pe banii lui construcția. Cert este că administrația de la Măgurele a refuzat să mai cumpere de la firmele europene.

Al doilea palier este format de conflictul care a izbucnit între cercetătorii institutului de la Măgurele și director. Managerul a fost acuzat de o administrare abuzivă și neprofesionistă.

Al treilea palier este dat de o temă europeană. Există ideea că, de fapt, România nu a dorit să facă parte din consorțiul european, pentru că deciziile s-ar fi transferat de la nivel local la cel european. Dar, felul în care Uniunea Europeană a gândit strategia și rețeaua de cercetare era cunoscut de România din momentul în care a decis să intre în proiect.

După ce riscă să rateze exploatarea offshore a hidrocarburilor din Marea Neagră sau după ce fondurile europene sunt absorbite cu dificultate și întârziere, România este în pericol să iasă și de pe harta europeană a cercetării în domeniul laserilor. Ceea ce ar fi un insucces răsunător.

 

Rubrica Economia Reală este realizară cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 7 mai 2021