Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


PNRR pe înțelesul tuturor. Dacă-i verde și digital, proiectul primește finanțare

santier_autostrada_1.jpg

PNRR: 5 ani pentru sute de școli, zeci de spitale și 450 de km de autostradă. Vom reuși?
PNRR: 5 ani pentru sute de școli, zeci de spitale și 450 de km de autostradă. Vom reuși?
Image source: 
RFI

Premierul Florin Cîțu și mai mulți miniștri merg marți la Bruxelles pentru a finaliza negocierile pentru PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență). Documentul trebuie depus până la finalul lunii. Au făcut asta până acum jumătate din statele membre. Aproape 30 de miliarde de euro sunt fondurile alocate Romaniei, într-o formulă extrem de clară și de constant monitorizată, explică Sorin Ioniță de la ExpertForum.

Banii nu vor veni pe proiecte ci vor fi conditionați de reforme în respectivul domeniu, cu alte cuvinte banii sunt un stimulent pentru schimbări profunde, încercăm să profităm de criza pandemică pentru a schimba un sector, a explicat Comisia Europeană. Tot Sorin Ioniță avertizează că avem 5 ani pentru implementarea proiectelor, cu alte cuvinte ultima plată din acest program va fi făcută în 2026 și cel mai probabil nu vor interveni prelungiri. La fel de important este faptul că finanțarea se poate bloca chiar dacă proiectele se derulează bine în teren.

Sorin Ioniță: Avem o problemă de fond în sensul că nu s-a înțeles că acești aproape 30 de miliarde nu sunt doar o adăugire la bugetul normal pe șapte ani al Uniunii Europene, cel de 50 de miliarde, care nici nu a început. Dar e pe șapte ani. Structura de finanțare cu care eram noi obișnuiți în Uniunea Europeană. Acest PNRR, programul de redresare și reziliență, e cu totul altceva. Are o altă logică. Se dau niște bani ca să faci niște lucruri. E de discutat ce anume e de făcut, care sunt prioritățile. Dar aceste lucruri trebuie să fie legate de niște reforme și de relansarea economică ca după o criză, cum și este. Condiționările sunt formulate în termeni de reforme pe care trebuie să le faci. Comisia te întreabă dacă vrei niște bani pe un anumit domeniu, dar ce schimbi la legi, ca instituții, ca targeturi? Cum vrei ca țara ta să arate altfel? Pe asta ne vor monitoriza. Mai curând e ca MCV-ul. Îți pun celebrele benchmark-uri. Acolo au sunt patru. Aici vor fi o puzderie pe toate domeniile, inclusiv domenii care nu se finanțează direct prin proiecte, cum ar fi reforma pensiilor. O faci. Avansezi. Ei te monitorizează exact la ca MCV la fiecare șase luni. Îți dau banii pe proiecte. Dacă reforma nu avansează, nu vei reforma pensiile, nu scoți pensiile speciale, nu reformezi salarizarea din sectorul public cu celebrele sporuri și tot ce discutăm noi de un an și ceva, atunci nu vei primi nici pe proiectele care nu vizează neapărat sporurile sau pensiile. Asta e marea diferență. Cred că nici ministerele nu au înțeles-o. Toți se înghesuie să trimită proiecte, fiecare ce i se pare lui mai bine, dar puțini propun reformele aferente.

Reporter: Deci nu te duci cu un proiect punctual? Să zicem că vrei să construiești o autostradă. Știu că ne ajută. Știu că suferim la capitolul acesta. Vor să vadă toate chestiunile conexe legată de această autostradă, cum e ea integrată. Reforma înseamnă, de fapt, o schimbarea mai amplă, mai profundă, nu?

SI: Exact, sunt mai multe lucruri care intervin în cascadă și trebuie să le ataci pe parcurs. O dată este această matrice de reforme de care am zis eu. O dată ce agreezi cu Comisia nu s-a încheiat efortul. După aceea ne uităm pe proiectele concrete propuse. Atunci începe această discuție pe care am avut-o. Ăsta da, ăsta nu. De ce? Pentru că nu se încadrează în cele 39% care trebuie să fie investiții verzi și încă 20% care trebuie să fie digitalizare. Cu rutierul sunt probleme pentru că noi vrem foarte mult și atunci ne depășim partea care nu era legată de verde și de digitalizare. Nu prea sunt. Irigațiile, cele extensive de tip Bărăgan unde stropești cu apă mii de hectare, nu prea intră în strategia verde. Dacă faci agricultură high tech, cu picurare la rădăcină, cu culturi de valoare adăugată mare, acolo poți discuta cu Comisia. Dar astea clasice nu intră în viziunea verde. Partea a treia este că ți se aprobă niște proiecte. Totul e ok. Încep să te monitorizeze. S-ar putea ca un proiect să meargă bine. Implementarea să fie bună, totul ok, dar tu nu îți respecți condiția politică de reformă. Atunci ei nu îți dau banii pe finanțare, deși proiectul în sine a mers bine. Să vedeți ce frustrări vor fi. Vor spune că a mers bine, că am construit un sfert de autostradă. Dar nu ai făcut reforma pensiilor și banii ăia sunt blocați următoarea finanțare. Eu nu știu exact ce au lăsat și ce nu au lăsat și în special ce vor obține azi și mâine de la Comisie. Nu știu cum e cu spitalele, dacă sunt sau nu sunt puse pe acolo. Dar chiar dacă le lasă ele trebuie legată și de o reformă în sectorul sănătate. Din câte știu eu reforma sună cam așa, prioritizarea a asistenței preventive, o grămadă de măsuri mici, dar nespectaculoase, care să investească foarte mult în partea de prevenție, în sănătate comunitară și mai puțin în OZN-uri spectaculoase și la care să te uiți de la zece km cu binoclul. Nu de alta, dar realist ai pentru implementare cinci ani și atât. Promisiunea este că nu se dă prelungire. În cinci ani dacă tu nu ai început, dacă nu ai proiect, dacă nu ai studii de fezabilitate, dacă nu ai o idee foarte clară despre ce vrei să faci, mi se pare puțin probabil să faci o investiție de tipul ăsta, mare, uriașă, complicată. Ei ne spun asta. Repetă tot timpul. Da, sigur, în România ai nevoie de spitale, ai nevoie de autostrăzi. Lumea e tentată să pună chestii dintr-astea pe listă. Ai șanse să faci o bucată de autostradă dacă ai exproprierile făcute, utilitățile mutate, proiectul e clar și constructorul e gata să intre în front. Dacă tu de abia acum te gândești pe unde să fie autostrada, cinci ani o să îți ia numai să faci documentația.

Rep: Să ne lămurim un pic, domnule Ioniță și despre suma alocată României. Cât a fost? S-a discutat la un moment dat că am pierdut niște bani, că s-au tăiat niște bani. Cât?

SI: E un fake news pe care unii îl întrețin în mod interesat.

Rep: Adevărul care e?

SI: Alocarea făcută astă vară, când s-a luat decizia europeană și s-a anunțat pentru toate țările era 13% din PIB-ul țării. Astă vară fuseseră anunțate 30 de miliarde virgulă un pic pentru că așa era PIB-ul atunci. Între timp a  fost criză. PIB-ul tuturor a scăzut. Acum pentru România raportarea este 29.2 sau cât s-a discutat. Confuzia a apărut din aceea că guvernul României s-a gândit să adune mai multe proiecte de la ministere. Ele totalizau 40 de miliarde, dar cu ideea clară din din ele vor tăia, vor renunța de pe listă. Sau mai curând, că se duc la Comisie și când ăia zic asta da, ăsta nu, o să le aibă direct în buzunar ca să umple suma de 29.2. Ulterior tăietura asta au făcut-o chiar ei în ședința de coaliție. Au zis că nu are rost să se mai ducă, totuși, cu supra bugetarea la Bruxelles, ci să se ducă exact cu suma care trebuie. A fost un pic de confuzie. Pe urmă bătălia politică a și întreținut această confuzie.

Rep: Nu am pierdut nimic?

SI: Finanțarea europeană pentru toată lumea e aceea planificată de la început, de astă vară, când s-a decis că vom face acest plan de reziliență, recovery, next generation, cum se cheamă el. El este pentru România 13% din PIB. Se mai pot modifica pentru anul viitor, dacă crește din nou PIB-ul. Se fac ajustări, dar în jurul acestei sume. Nu s-a pus vreodată problema de 40 de miliarde.

Rep: Pe final, domnule Ioniță, dacă ar fi să vă uitați la banii pe care îi avem și la ce e de făcut, care ați spune că sunt prioritățile, patru mari piloni sau câți considerați? Ce ne-ați spune?

SI: Prioritățile sunt reformele în primul rând, care nici nu te costă miliarde, anume reforma pensiilor, reforma salarizării publice, reforma administrației locale, crearea de zone metropolitane ca să putem coordona dezvoltarea. Astea sunt lucrurile care schimbă România. Un sistem mai bun de achiziții publice, digitalizarea ANAF. Ori digitalizarea ANAF este exact genul de reformă. Asta înțeleg ei prin reformă. Schimbi ceva. faci un sistem mai bun. Acești bani sunt un stimulent pentru reforme în toate țările europene. Așa s-a gândit Comisia. Injectăm niște bani în economiile țărilor, dar profităm de criză ca să și schimbăm ceva pentru viitor și să devenim mai digitali și mai verzi. 

 
Sorin Ioniță, ExpertForum