Cum am ajuns groapa de gunoi a UE? „Transferul intracomunitar” și etichetarea „produse second hand”

"Nu sunt deşeuri verzi. Ce înseamnă deşeurile verzi? Sunt acele deşeuri selectate, de lemn, fier, plastic, hârtie şi toate celelalte. Aici este o amestecătură. Sunt deşeuri care nu pot fi utilizate. Se vor face cercetări sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în care la finalul lucrărilor se vor împacheta aceste deşeuri, se vor include în container şi se vor returna ţării de unde au venit, respectiv Germania. Societatea care a făcut importul este una din judeţul Prahova”, a explicat reprezentantul Gărzii de Coastă, Petrişor Irimia, după depistarea deșeurilor în containere ajunse în Portul Constanța.

El a menţionat că în total din Germania au venit 90 de containere în Portul Constanţa, toate pentru aceeaşi societate.

"Acţiunea a început din 7 mai, în total până în momentul de faţă cu cele 15 containere care se vor deschide sunt 65 de containere dintr-un lot de 90 de containere pentru aceeaşi societate importatoare din România”, a explicat reprezentantul Gărzii de Coastă.

Şeful Gărzii de Mediu Constanţa, Steluţa Popescu, a declarat, la desfacerea containerelor, că în acestea se află componente periculoase care au fost stopate să intre în ţară.

"Din lotul de 90 de containere venite din Germania sunt deşeuri tocătură de echipamente electrice-electronice, cu componente periculoase şi le-am stopat să intre în ţară, ele trebuiau să ajungă la o firmă din Ploieşti. În cauza este şi un dosar de cercetare penală. (…) Aceste deşeuri ar fi ajuns pe la gropile noastre de gunoi, posibil se incinerau pe terenuri, pe câmpuri ceea ce ar fi fost foarte nociv pentru noi, pentru mediu. Şi noi avem deşeurile noastre în ţară pe care încercăm să le gestionăm atât cât trebuie mai bine”, a precizat Steluţa Popescu.

Raul Pop: Autoritățile să facă ce au făcut și până acum, dar mai bine

Raul Pop, membru fondator al Coaliției pentru Economie Circulară

Sursa imaginii: 

Facebook

Raul Pop: Deșeurile care ajung în România sunt dintre cele mai diverse. În mod normal ar trebui să fie doar cele care ar urma să fie valorificate. Prin valorificare înțelegem fie reciclare, fie valorificarea energetică, care înseamnă producerea de energie. În fapt, de multe ori sunt deșeuri care declarate ca valorificabile, dar când faci o inspecție îți dai seama că nu pot fi supuse niciuneia dintre cele două operațiuni.

Reporter: Mai exact, ce conțin acele containere?

RP: În cazul de față, containerele din județul Constanța sunt localizate în două puncte de trecere frontieră, La Agigea și la Vama Veche. Conțin amestecuri de tocătură din echipamente electrice, amestecuri din diverse deșeuri din industrie, gen resturi metalice, amestecate și cu alte tipuri de deșeuri care nu permit reciclarea acestor resturi metalice. În general sunt foarte eterogene. Nu conțin un singur tip de material care să fie reciclat.

Rep: Cum ajung aceste deșeuri, calificate de autorități drept periculoase, în România, domnule Raul Pop? Care este mecanismul?

RP: În general ele sunt exportate. În cazul Uniunii Europene nu se numește export, ci transfer intracomunitar dintr-o țară într-alta în vederea valorificării. Așa apare în toate documentele. Însă, atunci când faci o verificare, poți să vezi inspectând marfa respectivă dacă este sau nu valorificabilă. Acum se fac verificări mai la toate containerele. Dacă marfa nu este valorificabilă se începe urmărirea penală. Se face actul de control. Se constată exact ce anume este acolo. Și dacă este cazul se începe urmărirea penală împotriva celui care le importă.

Rep: Odată ajunse în România, ce se întâmplă în mod normal cu aceste deșeuri periculoase care reușesc să treacă de controlul vamal?

RP: În general ele ajung la un depozit de deșeuri. În cazuri mai grave ele se abandonează pe traseu, undeva în natură, fie pe foste spații industriale sau zootehnice abandonate, care acum se transformă în niște gropi de gunoi neconforme.

Rep: Riscăm să devenim groapa de gunoi a Europei?

RP: Da, fără îndoială. Asta se aplică și pentru un kg de deșeu, darămite când găsești sute de containere. Ce avem acum în ultimele două trei zile sunt 95 – 97 de containere. Sunt cantități semnificative. Noi riscăm să devenim groapa de gunoi a oricărei țări căreia îi permitem să aducă deșeuri în România în vederea eliminării.

Rep: Putem presupune că dacă au fost interceptate acum aceste peste 90 de containere, cei care le-au trimis au mai făcut acest lucru și au scăpat bazma curată. Ce pot face autoritățile pentru a opri acest fenomen extrem de dăunător pentru mediul din România?

RP: Pot să facă ceea ce fac și acum, dar să facă mai intensiv. Să monitorizeze cu atenție toate transporturile de deșeuri care intră în România. Mai avem o problemă. Multe dintre cele care intră ca deșeuri nu sunt de fapt declarate deșeuri, ca să fie doar o problemă de încadrare. De multe ori sunt declarate ca produse second hand, în cea mai mare parte a cazurilor. Astfel de containere cu produse second hand intră cu miile în România. Este extrem de dificil și costisitor și în defavoarea cetățeanului să oprești toate aceste containere. Asta înseamnă durată mult mai mare de procesare. Mărfurile stau în porturi, în punctele vamale. Unele dintre ele se degradează. Dar asta este o vulnerabilitate pe care noi trebuie să o administrăm tot mai bine.

Rep: Aceste deșeuri periculoase, această tocătură de materiale electronice, odată ajunse în natură, aruncate undeva într-o pădure sau arse, cum devin nocive pentru mediu?

RP: Sunt mai multe aspecte de nocivitate. În primul rând poluează acolo la fața locului. Toate aceste deșeuri conțin substanțe nefirești pentru zona în care sunt aruncate. Tot felul de substanțe rezultate în urma unor procese individuale, care după aceea sunt plouate. Apa le spală și le duce în sol. Sau ajung direct într-un râu dacă este o creștere de nivel sau sunt direct aruncate în râu. Ăsta este un prim impact. Cel mai vizibil și cel mai neplăcut legat de sănătatea publică. Al doilea impact este de natură economică. Acele deșeuri, odată abandonate de cineva care nu și-a exercitat această responsabilitate de a avea grijă de ele, trebuie luate de acolo pe bani publici. Banii publici pleacă dintr-o primărie, care, spre exemplu, în loc să reabiliteze o grădiniță, ridică deșeuri de banii respectivi.

Ascultă: