Marele pericol al PNRR: România să nu primească toate împrumuturile, adică 16 miliarde euro

Cu cât se apropie termenul de depunere a planului la Comisia Europeană, cu atât apar elemente importante referitoare la conținutul, implementarea și modul de monitorizare a planului național. Astfel, sunt câteva noutăți esențiale. Prima, este legată de reformele asumate în planul național. Încă de la lansarea programului de către Comisia Europeană s-a știut că planurile naționale vor trebui construite în jurul unor reforme.

Acum, însă, știm liniile de reforme, știm, în general, ce își propun să schimbe reformele și, în fine, știm că o întârziere a implementării reformelor poate duce la blocarea finanțărilor alocate prin programul european.

Astfel, guvernul și-a asumat nouă zone de reformă, la care se adaugă un alt pachet de reforme sectoriale. Ministrul Cristian Ghinea spune că prezentarea planul de reforme a „dezghețat” atmosfera la Bruxelles, oficialii europeni afirmând că este „exact ce trebuie pentru aprobarea PNRR”.

Reprezentanții guvernului au mers la discuțiile cu înalții oficiali europeni cu opt pagini în care sunt detaliate măsurile de reformă. Iată doar câteva repere. Prin reforma pensiilor, guvernul se obligă se mențină neschimbată anvelopa financiară alocată, adică să nu crească bugetul de pensii.

Dar, totodată, se constată dezechilibrul existent la nivelul pensiilor și de aceea prin reformă se asumă obligația de a prioritiza creșterea pensiilor mici și, de asemenea, de a reașeza pensiile speciale în interiorul spațiului constituțional. Reforma pensiilor trebuie realizată până la sfârșitul acestui an.

Reforma politicii fiscale are ca obiectiv creșterea veniturilor bugetare prin digitalizarea ANAF, legarea caselor de marcat la fisc, dar și prin închiderea portițelor legale prin care se evită plata unor taxe și impozite de către persoanele fizice și juridice. De asemenea, guvernul se angajează să reducă diferența dintre TVA efectiv încasat și TVA ce ar trebui încasat cu 5%. Totul fără o creștere a taxelor sau impozitelor.

Reforma companiilor de stat își propune să realizeze un audit al fiecărei întreprinderi, să profesionalizeze managementul acestor firme și, în general, să facă mai eficiente toate companiile de stat. Pentru aceasta, la nivelul secretariatului general al guvernului se va înființa un departament care va monitoriza procesul.

Reforma administrației publice se obligă să schimbe modul de acces în corpul funcționarilor publici și promovarea acestora, după modelul european bazat pe testele EPSO. Esența metodei de selecție prin testele EPSO este că oferă, prin transparență, acces egal la o funcție publică oricărui cetățean.

Reforma din domeniul transportului include promovarea transportului cu emisii de carbon zero, se obligă la crearea unui sistem digital de urmărire a mărfurilor, iar taxele de drum se vor plăti în funcție de cât transportul respectiv „consumă” domeniul public, adică drumul.

Astfel, rovinieta se va plăti în funcție de ce se transportă, nu în funcție de cât se transportă. În fine, reforma din domeniul energiei obligă România să asigure o treime din energia consumată din surse regenerabile. Pare a fi o țintă ambițioasă.

Un lucru important este că România, ca toate celelalte state membre, va raporta de două ori pe an către Comisia Europeană cu privire la stadiul reformelor și a investițiilor. Numai că orice întârziere a reformelor asumate poate duce la blocarea finanțării europene.

Însă, în afară de reforme, există o temă și mai delicată. Cea a cotei de împrumuturi alocată României, care ajunge în total la 16,6 miliarde euro. Concret, conform ministrului Ghinea, Comisia Europeană a cerut să existe un calendar de tragere a împrumuturilor, pentru că România se află în procedura de deficit excesiv.

Oficialii europeni cred că împrumuturile din PNRR vor mări deficitul bugetar și, din acest motiv, este foarte probabil ca o parte din împrumuturi să nu poată fi accesată de România. Acest lucru ar pune în pericol întregul plan de investiții, pentru că ar lăsa România fără o sursă de finanțare. Până la sfârșitul lunii mai, guvernul negociază cu Comisia Europeană. Apoi, angajamentele și obligațiile vor trebui puse în practică.