Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cât de greu se construiește o companie IT și de ce antreprenoriatul nu este pentru oricine

Sunt tineri antreprenori români care reușesc să dezvolte companii digitale și au un cuvânt tot mai important de spus pe piețele pe care activează. Extinderea pe piețele internaționale, construirea unei echipe și clienții din industrii diferite sunt mijloacele pe care antreprenorii le-au utilizat pentru a-și dezvolta afacerile. 

Mihai Ivașcu, CEO și cofondator Modex, și Ioan Cocan și Marius Hanganu, fondatorii Tremend, au povestit, pentru RFI România, cât de greu a fost pentru ei începutul în business și care sunt pașii care pot duce la succes în domeniul IT.

Ioan Cocan și Marius Hanganu se cunoșteau din facultate. „La câțiva ani după facultate, după ce am lucrat fiecare în diverse firme de software, am avut oportunitatea să mergem în California să lucrăm pentru un start-up, care apoi urma să-și deschidă un sediu în România, ceea ce a și făcut. Și să fim primii angajați”, explică Ioan Cocan. Apoi s-au gândit să facă o companie de consultanță și așa au fondat afacerea Tremend în urmă cu aproape 16 ani. Astăzi, Tremend este o companie de dezvoltare de soluții software, cu două sedii în România, în Bucureşti şi Braşov, şi birouri în Bruxelles, Londra şi Atlanta (SUA), cu afaceri care au ajuns anul trecut la circa 21 milioane euro.

 

 

Marius Hanganu explică, la rândul lui, că „vârsta la care un antreprenor are cele mai mari șanse de reușită ar fi undeva la 40 de ani. Asta înseamnă, teoretic, undeva la 15-20 de ani de experiență profesională”. Iar argumentele lui sunt faptul că experiența te poate ajuta să aduci ceva nou pe piață, în timp ce tinerii descoperă, de regulă, lucrurile din mers.
„Preluând din 2005, au fost mai mulți ani de învățare și cumva mindset-ul ăsta, ideea asta de creștere prin învățare proprie, prin experimente, ne-a caracterizat. Și cumva, cred că primii ani au fost de formare. Cum număram noi, cred că vreo șase ani, în care, pe lângă software, am învățat să facem și management și să construim structuri în firmă, să facem o companie scalabilă”, mai povestește el.

La rândul său, Mihai Ivașcu, CEO și cofondator Modex, povestește cum a fost prima întâlnire cu tehnologia blockchain, adică un fel de registru descentralizat în care sunt criptate diferite informații fără a putea fi modificate ulterior.
„A fost o perioadă interesantă, pentru că Blockchain-ul era atunci (2014, n.r.) asociat cu Bitcoin-ul, acea monedă virtuală care, între timp, a căpătat o foarte mare popularitate. Noi ne-am uitat atunci la tehnologia din spate, am fost impresionați de potențial. Dar, ca orice tehnologie foarte nouă, uneori riscul este să fii un pic prea devreme în piață cu o aplicabilitate de genul acesta”, povestește el, amintind că nu au renunțat la idee și au încercat să o aplice în zona de companii. Așa a pornit Modex, în 2017, ca o companie de consultanță în domeniul blockchain, apoi s-a dezvoltat în zona de produs și oferă o combinație de bază de date tradițională și tehnologie blockchain.

„Antreprenoriatul nu este pentru oricine”

După părerea sa, antreprenoriatul nu este pentru toată lumea pentru că presupune foarte mult risc și e foarte multă presiune. Dacă totuși sunt tineri care își doresc să pună bazele unei afaceri în acest domeniu, sfatul lui Mihai Ivașcu este să „meargă pe zona safe, cât se poate. Safe înseamnă să înceapă cu servicii de consultanță sau cu servicii de outsourcing prin care efectiv pot să-și asigure niște venituri. Iar ieșirea din zona de outsourcing și intrarea în zona de produs, să fie făcută mult mai târziu, când există deja o bază solidă”.

Tot el explică și cât de mari sunt riscurile: „dacă unul din o sută de business-uri pică până la funding-ul inițial, la runda de finanțare inițială, mai departe procesul este același. Tot unul din o sută merg mai departe. Deci șansa să ajungi la un Series A, o finanțare de peste trei milioane, cinci milioane este una din zece mii. Deci practic, trebuie evaluat foarte bine dacă se decide efectiv acordarea următorilor cinci ani către o astfel de zonă cu un astfel de risc”.

Urmăriți interviul integral aici.