Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Statul risipitor

dolari.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Una din recomandările făcute de Fondul Monetar Internațional României, cu ocazia misiunii desfășurate online și încheiate la sfârșitul săptămânii trecute, a fost aceea ca veniturile în plus, rezultate din creștere, să fie „economisite”...

Termenul a atras atenția, pentru că nu de foarte multe ori, în documentele instituțiilor financiare internaționale, se recomandă României să economisească bani. Adevărul este că statul român nu a reușit în ultimii 30 de ani să economisească prea mult. Acum ar fi un moment bun, mai ales că populația, cetățenii, au dat un exemplu în această pandemie economisind sume semnificative.

Desigur, termenul de economisire a statului poate avea mai multe înțelesuri. Formele pe care le poate căpăta economisirea, în cazul statelor, sunt destul de diferite.

De exemplu, putem considera o formă de economisire cumpărarea și consolidarea rezervei de aur. În ultimii ani, o serie de state, direct sau prin băncile centrale, au cumpărat aur. Nu este și cazul României, a cărei rezervă de aur stagnează de 20 de ani la o cantitate de 103,7 tone.

Într-un sens mai larg, statele mai pot economisi mărindu-și rezerva internațională formată din active și valută.

Statul român a fost în ultimii 30 de ani de-a dreptul risipitor. Oricât de puțini bani a strâns la buget, i-a dat pe cheltuieli curente, sume foarte mici fiind utilizate pentru investiții sau pentru proiecte cu efect de antrenare în economie.

Statul a încasat sume consistente, de-a lungul timpului, în contul privatizărilor pe care le-a făcut, dar banii au fost folosiți extrem de netransparent. La un moment dat, exista un așa-numit fond bugetar în care care se acumulau bani obținuți din procesele de privatizare, dar situația fondului este acum complet opacă, nu se știe dacă mai există, câți bani mai sunt și pe ce sunt cheltuiți.

Poate singurul exemplu bun de economisire a statului este „buffer-ul” bugetar, un fond de rezervă valutară pe care îl gestionează Ministerul Finanțelor, un instrument financiar introdus tot la insistența organismelor internaționale cu ocazia crizei din anul 2009.

„Bufferul” estimat la 6,6 miliarde euro, este utilizat în momentele în care statul are nevoie de lichiditate (iar cu ocazia crizei sanitare a avut nevoie) sau pentru împrumuturile realizate pe piața internațională.

Dar ideea de economisire poate fi înțeleasă și prin scăderea deficitului bugetar. Iar FMI vorbește, în documentul de săptămâna trecută, chiar în acest sens. Va reuși România să economisească sumele care vin în plus la buget datorită creșterii economice peste așteptări? Greu de crezut.

În mod concret, ar trebui ca veniturile suplimentare să nu fie cheltuite și să aibă loc o scădere a deficitului bugetar. Antecedentele nu sunt deloc favorabile. După anul 1992, România nu a avut în niciun an excedent bugetar. Din 1992 până în 2020, în fiecare an, a fost deficit bugetar, mai mare sau mai mic, dar deficit, indiferent de veniturile strânse la buget.

Spre exemplu, într-un deceniu, 2010-2020, veniturile bugetare s-au dublat practic, de la 168 miliarde lei la 322 miliarde lei. Dar o evoluție spectaculoasă au avut și cheltuielile, care au crescut de la 201 miliarde lei la 424 miliarde lei. Ar trebui să remarcăm și că, anul trecut, cheltuielile cu salariile din fonduri publice, 110 miliarde lei, erau egale cu cheltuielile cu salariile și pensiile din anul 2010.

Ceea ce ne arată, pe de o parte, schimbarea de nivel a economiei românești și, pe de altă parte, nonșalanța cu care au crescut cheltuielile, fără ca responsabilii statului să se gândească vreun pic la economisire. Cum se spune: nu poate economia să producă atât de multe venituri pe cât sunt dispuși politicienii să cheltuiască pentru salariile bugetare și pensii.

Specialiștii calculează și un așa-numit deficit primar, care scoate din calcul cheltuielile cu dobânzile. România ar da o minimă dovadă de economisire dacă ar scădea deficitul primar, adică dacă și-ar plăti cheltuielile cu dobânzile din veniturile rezultate din creșterea economică. Ar fi o mică dovadă de responsabilitate a celor care conduc finanțele publice și statul român.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 31 mai 2021