Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce România are nevoie de împrumuturile din Planul național de redresare și reziliență

Ritmul cu care se împrumută statul român a devenit în ultimii ani un subiect sensibil pentru opinia publică. În cele mai multe cazuri, împrumuturile sunt considerate nocive pentru viitorul economiei românești și fiecare credit mai consistent luat de stat este criticat fie de o parte a zonei politice, fie de public. Se uită prea ușor că, de câțiva ani de zile, România este dependentă de împrumuturile de pe piața internă sau cea externă.

Creșterea deficitului bugetar, care se accentuează începând cu anul 2017, a venit, pe cale de consecință, cu o nevoie mai mare de împrumuturi. Cum altfel ar fi putut fi acoperit deficitul bugetar decât prin împrumuturi? Explozia deficitului de anul trecut și nivelul ridicat de anul acesta fac cu atât mai necesare împrumuturile publice.

Suntem în fața unui paradox. De multe ori, criticile la adresa creșterii datoriei publice vin chiar de la persoane care sunt angajate în administrație (care altfel cer cu insistență creșteri de salarii) sau de la pensionari. Aceștia nu înțeleg, sau nu vor să înțeleagă, că plata pensiilor și salariilor din fonduri publice depinde de împrumuturile pe care le face statul. O parte din aceste credite interne sau externe sunt folosite pentru achitarea obligațiilor bugetare curente, inclusiv pentru plata pensiilor și salariilor.

În acest context, există un curent destul de vocal care critică decizia guvernului de a apela la întregul pachet de împrumuturi pus la dispoziția României de Uniunea Europeană prin programul de redresare și reziliență. Dar, criticile sunt gratuite.

Există două argumente care nu pot fi combătute, în favoarea contractării împrumuturilor europene.

Primul este acela al destinației împrumutului. Dat fiind că România are nevoie de finanțare pentru proiectele de investiții pe care dorește să le realizeze, împrumuturile europene din planul de redresare și reziliență sunt ideale. De ce? Pentru că ele se îndreaptă exclusiv și controlat asupra investițiilor asumate de România în planul național.

Împrumuturile de la Uniunea Europeană nu se pot aloca nici pentru plata pensiilor, nici pentru plata salariilor din administrație. Poate doar cu mici excepții, în care intră salariile funcționarilor care lucrează pentru implementarea planului. Dar, într-o proporție covârșitoare, împrumuturile europene sunt folosite pentru investiții.

În felul acesta, împrumuturile statului de pe piețele financiare pot fi mai reduse, fiind degrevate de cele obținute de la Uniunea Europeană.

Un al doilea argument important este dobânda la care se primesc împrumuturile europene. Dobânda în acest caz este extrem de mică, respectiv cea la care se împrumută Uniunea Europeană, plus costurile de administrare. Practic, dobânda la care România va primi împrumuturile din planul de redresare și reziliență european se va scrie cu zero virgulă.

Un nivel al dobânzii foarte redus, pe care România nu îl poate accesa în niciun caz de pe piața financiară internă sau externă.

În aceste condiții de ce nu ar lua România împrumuturile europene? Nu există un motiv serios, poate doar în afară de acela că, de data aceasta, împrumuturile vor fi direcționate către investiții publice și nu către salarii și pensii, ceea ce îi poate nemulțumi pe cei care primesc lunar leafa din fonduri publice.

În altă ordine de idei, la sfârșitul lunii mai, Consiliul Uniunii Europene a decis că Europa poate începe să se împrumute în comun pentru a finanța planul de redresare și reziliență. Este un moment istoric, o datorie comună a Uniunii Europene, și în principiu va fi nevoie de 750 miliarde euro, suma totală a planului european.

Deja, Comisia Europeană va atrage luna aceasta 10 miliarde euro și va continua să iasă pe piețele financiare mondiale, iar începând cu luna viitoare banii vor fi distribuiți către statele europene. Chiar dacă doar o parte din statele membre au apelat la cota de împrumuturi, România a făcut acest lucru. Justificat dacă avem în vedere nevoia de finanțare a investițiilor publice.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 4 iunie 2021