Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Criza forței de muncă: E deja aici, iar în turism situația e dramatică

port.jpg

Sezonul turistic găsește litoralul într-o criză acută de personal. Sursă foto: Eduard Vasilică.

Criza forței de muncă din Europa de Est revine în  actualitate odată cu relansarea economică de după pandemie.
România se confruntă deja cu un deficit acut: turismul este cel mai expus, chiar la început de sezon, dar urmează și alte domenii cheie afectate  în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență nu vine cu soluții. 

Din contră, din PNRR sunt scoase facilități din sectoare precum construcțiile ceea ce va determina personalul calificat să plece. Rezultatul: vei dori să revii economic post pandemie și nu vei avea cu cine, atrag atenția reprezentanți ai IMM-urilor.

Un prim semnal că România se confruntă cu un deficit de forță de muncă în domeniul HoReCa a venit de la Dragoș Anastasiu, coordonatorul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României și antreprenor în sectorul turismului.

Prezent la o dezbatere privind măsurile cuprinse în planul de redresare și reziliență, Dragoș Anastasiu a atras atenția asupra vulnerabilităților din sector.

"În timpul pandemiei a fost excedent de forță de muncă. Dar forța de muncă nu stă pe dreapta să se uite la noi, ci se reorientează. Sunt zeci de mii de locuri de muncă pierdute în timpul pandemiei, dacă nu peste 100.000.

Oameni care au plecat fie din țară, fie din industrie. Iar acum când ne confruntăm cu ceea ce se cheamă revenge tourism, lumea vrea să se ducă și la restaurant, lumea vrea să plece în concediu și în special în România, nu mai găsim oameni deloc. 
 
„Activitatea în sector este undeva la 65% față de anul 2019, deci lucrurile revin, dar revin încet și cu greutate din punctul de vedere al forței de muncă. Asta e una dintre problemele grave” a mai subliniat Dragoș Anastasiu.

La rândul său, Florin Jianu, președintele Consiliului IMM-urilor, atrage atenția că lentoarea cu care se mișcă statul român în implementarea PNRR-ului nu face decât să se mărească distanța față de celelalte state care încep deja să implementeze primele măsuri.

Aceste state își vor reveni economic mult mai repede și vor atrage din nou forță de muncă valoroasă, atrage atenția și Florin Jianu, susținut și de Dragoș Anastasiu.

Acesta din urmă a explicat  că antreprenorii caută deja forță de muncă prin țările vecine: Republica Moldova și Ucraina.
 
"Vor începe PNRR-uri mult mai rapid în alte țări ale Uniunii Europene și vom avea două consecințe. Prima e că lucrătorii români vor merge din nou în străinătate. Iar a  doua e că noi vom ajuta iarăși la dezvoltarea economiilor altor țări. Prin reformele conținute în PNRR-ul nostru nu ne propunem să dezvoltăm la nivel strategic economia României, să devenim mai independenți, să avem mai multă producție aici. Nu facem altceva decât să exportăm și acești bani, să îi dăm către asistență tehnică, comisioane. Și la sfârșit vom vedea cum de fapt ajutăm economiile altor țări, previzionează Florin Jianu. 

În context, Dragoș Anastasiu vorbește despre greutățile întâmpinate de antreprenori atunci când vor să aducă forță de muncă din străinătate.
"Ca un om de afaceri care a adus forță de muncă în Delta Dunării din Sri Lanka pot să vă spun că e foarte greu din toate punctele de vedere. Până la urmă nu o să avem încotro.
 Și asta va fi una dintre variante. Ne uităm acum cu ochi dulci către Republica Moldova și către partea din Ucraina care vorbește românește, către Serbia. Încercăm din acest punct de vedere să facem mai mult decât din Asia pentru că nu e ușor per total. E scump. Oamenii ăștia trebuie cazați, trebuie să mănânce. Cazarea e impozitabilă ca și venit suplimentar al oamenilor. Se consideră venit și se consideră taxe sociale la suma respectivă. Ar trebui să îi plătești pe oameni mai mult ca să își plătească singuri cazarea".
 
România nu e singura care privește spre Ucraina în căutare de forță de muncă. Ungaria o face deja, potrivit Reuters care citează specialiști în recrutare, dar și reprezentanți ai unor mari companii din Budapesta. 

Astfel, companiile din estul Ungariei au început să importe mii de muncitori din Ucraina. „Un muncitor calificat poate câştiga acum un salariu brut de 500.000 de forinţi (1.753 de dolari) dar chiar şi aşa nu se compară cu un salariu de un milion de forinţi din Germania”, a explicat reprezentantul unei firme de recrutare.

Așa că maghiarii pleacă spre Germania, atrași de salarii, iar în Ungaria sunt aduși muncitori din Ucraina.
La fel se va întâmpla în România și în construcții. Angajații din sector erau scutiți de plata impozitelor și a altor taxe, însă în PNRR statul se angajează să renunțe la aceste facilități.

Specialiști din domeniu atrag atenția că o astfel de mișcare îi va face pe muncitorii profesioniști cu productivitate mare să plece spre Vest, adâncind golul de pe piață, dar și bugetul, după cum a explicat la DIGI 24 Adriana Iftimie, reprezentant al Federației Patronatelor Societăților din Construcții.
 
"E o decizie delicată și trebuie discutat cine câștigă, din acordarea lor. Câștigă statul care poate să și realizeze aceste lucrări publice, câștigă firma pentru că poate să rămână să lucreze în condiții civilizate. Cel mai câștigat e angajatul. El este cel care beneficiază de aceste facilități.
 
Dacă se vor ridica, aș veni cu niște cifre și aș porni cu răspunsul la întrebarea de ce pleacă oamenii din țară. În primul rând pentru că vor un salariu mai bun, noi am determinat pe piață românească productivitatea medie pe muncitor în jur de 70.000 de euro pe an. 
 
Când vor afla că le scade salariul se vor gândi din nou la migrare sau la revenirea în piața neagră sau piața gri.
 
Primii care vor pleca vor fi muncitorii profesioniști cu productivitate mare, spre exemplu de 100.000 de euro pe an. Dacă ne pleacă 50.000 de muncitori, vom avea o pierdere de 5 miliarde din PIB care se vor realiza în străinătate".
 


Lucrator vietnamez, pe un şantier în sudul Bucureştiului, 26 septembre 2019.
Image source:
AFP / Adrian Catu

 

Dacă în construcții Planul Național de Redresare și Reziliență elimină facilități, în domeniul HoReCa lipsesc unele așteptate de reprezentanții sectorului și care ar fi putut ajuta, după cum explică Dragoș Anastasiu.
"Nu pot să nu menționez propunerea noastră de taxe zero la salariul minim pe economie, discutată cu ministerul economiei și care nu se regăsește nicăieri. La un moment dat a fost o discuție să fie în PNRR.

Probabil că nu era locul ei acolo în PNRR. Nu știu. Așa ni s-a explicat. Dar ideea este că ar trebui să se vină cu această măsură de susținere pe următorii câțiva ani și să se facă un proiect pilot pe tot ce înseamnă horeca. Ar fi o măsură care ar compensa cât de cât lipsa mișcării statului în ultimele 18 .luni în ceea ce privește horeca.

Ca să fiu foarte clar. Măsurile care au fost pentru toată economia au fost în regulă. Au ajutat, fie că s-a chemat șomaj tehnic, fie că s-a chemat kurzarbeit. Dar au fost pentru o întreagă economie care, după cum am văzut, a scăzut cu 3% – 4%, în timp ce părți din horeca au scăzut cu 70% - 80%. Nu poți să vii cu aceeași măsură pentru toată economia. Trebuie să vii cu măsuri specifice." 

În analiza Reuters care se concentrează pe criza forței de muncă cu care se confruntă țările din Europa de Est se arată că unele companii au fost forțate să mărească salariile. E o măsură pe termen lung? Rămâne de văzut.
Cert este pentru toți specialiștii că această criză se va adânci și se va extinde și spre alte domenii cheie.

Deja se resimte în rândul inginerilor, a experţilor în software/IT şi a tehnicienilor: există deja un decalaj vizibil între ofertă şi cerere. Nici medicina nu stă grozav. Pe scurt, încep să lipsească specialiștii din domenii cheie.
În aceste condiții și cu lentoarea cu care se mișcă, autoritățile se vor trezi că atunci când vor dori să  implementeze PNRR-ul pentru relansarea economiei practic nu vor mai avea  cu cine.