Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


În București, din punct de vedere bugetar, muncesc jumătate din salariații din România. Restul țării ce face?

bucuresti.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Inegalitățile de dezvoltare între regiunile României sunt deja de notorietate. Analize și documente scot în evidență diferențele mari de forță economică între județele și regiunile țării. De exemplu, raportul de țară pentru România al Comisiei Europene pentru anul 2020 are un capitol aparte despre disparitățile regionale.

Datele arată destul de clar situația din România. Astfel, regiunea București-Ilfov este deja în Uniunea Europeană, pentru că produsul intern brut pe cap de locuitor este de 144% din media europeană și a crescut cel mai rapid în perioada 2014-2020.

Regiunea Vest este a doua ca nivel de dezvoltare cu 67% din media europeană. Celelalte regiuni au un PIB pe cap de locuitor cuprins între 39% și 60%. După cum se poate vedea între București, cu 144%, și cea mai puțin dezvoltată regiune, care are 39% din media europeană, este o diferență foarte mare.

La fel stau lucrurile și în ceea ce privește productivitatea muncii. În București-Ilfov și în regiunea de Vest, nivelul productivității este cel mai ridicat din România, adică 122% și respectiv 73% din media europeană.

Ieri, publicația profit.ro mai aduce încă o dovadă îngrijorătoare pentru decalajul de dezvoltare de care suferă România. Conform analizei publicate, aproape jumătate din impozitul pe salarii și venit este colectată din București. Procentajul este ilustrativ.

Trebuie spus că impozitul pe salarii și pe venit este plătit de angajați, de pensionari, dar sunt incluse și venituri din activități independente sau din drepturi de proprietate intelectuală. Bineînțeles, sursa cea mai importantă a acestui impozit este constituită de salarii.

Dacă din București se colectează aproape jumătate din valoarea impozitului, s-ar putea spune că aici sunt jumătate din locurile de muncă din țară. Desigur, numeric lucrurile nu stau în felul acesta, dar dacă avem în vedere numărul angajaților și nivelul salariului avem explicația colectării impozitelor la o valoare atât de ridicată.

În comparație cu alte orașe sau județe ale țării salariile în București sunt mai mari, pentru că aici lucrează, în principiu, companii cu o valoare adăugată ridicată.

Un clasament surprinzător

În continuarea topului, se află, în ordine, județele Cluj, Timiș, Iași, Constanța și Brașov. Nu este o surpriză, ci, dimpotrivă, o confirmare. Știm că aceștia sunt polii dezvoltați ai României, sunt orașele-magnet care atrag investitori și forță de muncă.

Este, în continuare, surprinzătoare prezența abia pe locul 9 a județului Dolj și mai ales poziția a 11-a pentru Argeș. Sunt județe de la care s-ar aștepta rezultate mai consistente, nu doar pentru cele două fabrici importante din domeniul industriei auto, ci și pentru că ele atrag în zonă o mulțime de companii furnizori. Dar, aceasta este situația. Polii de dezvoltare se știu, chiar dacă fiecare în parte varsă la buget cât un sector din București.

Dacă aceasta este situația încasărilor bugetare la impozitul pe salarii și pe venit este previzibil că la fel stau lucrurile și la alte capitole ale bugetului. De exemplu, la TVA, pentru că venituri mai mari înseamnă un consum mai mare și la contribuții de asigurări, pentru că sunt legate de nivelul salariului.

Merită atenție, însă, și periferia clasamentului unde găsim în mod constant aceleași județe și aceleași regiuni. Pe ultimele cinci locuri: Covasna, Caraș-Severin, Sălaj, Mehedinți și Giurgiu. Sunt aici câțiva poli ai sărăciei din România. Este un cerc vicios, sunt județe fără investitori mari, cu un grad de ocupare redus și cu industrii cu valoare adăugată redusă. Consecința este că impozitele și taxele plătite la buget sunt la o valoare nominală mică.

Să mai adăugăm câteva date în ceea ce privește raportul dintre salariați și pensionari. În București-Ilfov, sunt 4 pensionari la 10 salariați, în Teleorman sunt 16 pensionari la 10 angajați, iar în Giurgiu raportul este de 15 pensionari la 10 angajați.

Problema inegalităților este îngrijorătoare. Datele arată că, din punct de vedere bugetar, în București muncesc jumătate din angajații din economie. Întrebarea este: ce face restul țării?

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 15 iunie 2021