Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Traiectoria ascendentă a datoriei publice, un pericol greu de evitat

argent.jpg

Image source: 
AFP

Datoria publică se apropie de 50 la sută din PIB și va continua să crească chiar dacă vom avea o relansare a economiei în forță. Dacă nu va corecta deficitele, în special cel bugetar, guvernul ar putea ajunge în situații extreme de dificile, avertizează la RFI economistul șef Reiffeisen Bank, Ionuț Dumitru. Ultimele date de la BNR arată că datoria externă a urcat și ea : de la începutul anului, aceasta a mai adăugat peste un miliard ajungând la aproape 127 de miliarde de euro, de la aproape 126 de miliarde, cât era în decembrie anul trecut, potrivit Băncii Naționale.

Dacă ne uităm la partea de datorie a statului din totalul datoriei externe, vedem că acesta s-a întins mai mult decât putea : datoria publică a urcat la 47,8 la sută din PIB anul acesta, de la un procent rezonabil de aproximativ 35 la sută din PIB în anii de dinainte de pandemie. Cauza : cheltuielile cu pensii și salarii angajate de guvernanți în perioada de creștere economică și presiunea lor crescândă pe deficitul bugetar, ajuns în 2020 la 9,2 la sută, pe fondul pandemiei. Ce este îngrijorător, explică la RFI Ionuț Dumitru, este ritmul de creștere a îndatorării și nici măcar prognozata relansare economică din acest an nu va mai reduce nivelul din PIB al datoriei publice, avertizează Ionuț Dumitru. De ce ne-am alerta când pragul de îndatorare permis de tratatele Uniunii ne permite să urcăm până la 60 la sută din PIB iar multe țări europene au datorii ce depășesc sută la sută din produsul intern brut? Economistul șef al Reiffeisen spune că unele state își permit luxul unor datorii publice mari, pe când altele se pot prăbuși și la datorii sub 20 la sută din PIB. Unde se află România? Din păcate în categoria a doua, a statelor care nu își permit să crească acest procent, dovadă că expunerea sistemului bancar românesc – principal finanțator al statului – este déjà la limita maximă. Și atunci, care ar fi soluțiile, mai ales că o reducere a deficitului prin reforme cum este cea a pensiilor nu pare să fie ușor de realizat? Economistul șef al Reiffeisen crede că statul roman ar trebui să se uite la alte cheltuieli, cum ar fi cele cu salariile bugetare care depășesc media europeană fiind în procent de 12 la sută din PIB, dar și la venituri, situate la polul opus, la limita europeană inferioară. Cu alte cuvinte, cu un grad de colectare de 27 la sută față de media europeană de 40 la sută, România are o problem gravă legată de capacitatea de colectare a veniturilor la stat și aici statul poate lucra având spațiu de manevră suficient pentru a compensa tabloul critic.

Împrumuturile prin PNRR, binecuvântare sau nu?

După cum se știe, planul european de reziliență și redresare înseamnă și împrumuturi pe care Comisia le va face pentru statele membre, care trebuie însă să le ramburseze. România vrea și ea să acceseze și o parte din aceste  împrumuturi și întrebarea este dacă nu cumva, astfel, va crește și mai mult datoria publică. La RFI, economistul șef al Reiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, avertizează că, într-adevăr, banii ar trebui să finanțeze proiecte care altfel ar fi fost finanțate din buget, cu alte cuvinte ar trebui ca statul să mute unele proiecte care urmau să fie finanțate de pe piețele internaționale pe  creditele obținute prin PNRR. Altfel, orice împrumut în plus va crește riscant și datoria publică, déjà aproape de 50 la sută din PIB, explică Ionuț Dumitru. Ascultați interviul integral...

 

 

 
Profesorul în economie Ionuț Dumitru, economist șef al Reiffeisen Bank