Bancheri, știm ce ați făcut astă-vară

Totodată, a crescut semnificativ nivelul economisirii, un fenomen care nu s-a manifestat doar în România, ci la nivel european. Se poate spune că sistemul bancar, alături de clienți, a funcționat ca într-un an normal, din care parcă a lipsit criza sanitară și, apoi, contagiunea economiei.

Cu toate acestea, nu toți indicatorii arată atât de bine. De exemplu, România continuă să aibă cel mai redus nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană, respectiv de trei ori mai mic decât media europeană. Cifrele arată un grad scăzut de intermediere financiară, ceea ce înseamnă o pondere redusă a creditului neguvernamental în PIB, de numai 25% față de 85%, atât cât este media europeană.

Desigur, sunt situații în economie în care un nivel redus de intermediere poate fi un avantaj. Iar criza economică din anul 2009 a demonstrat acest lucru. Gradul redus de intermediere este un simptom al economiei românești, respectiv de ani de zile nivelul creditului neguvernamental este mult mai redus decât media europeană.

Cu toate acestea, creditele au crescut, anul trecut, cu 5,5%, iar în anul 2021, cu 8%. Volumul creditelor noi acordate de bănci a fost de 30% din soldul existent. De asemenea, economisirea internă a crescut anul trecut cu 14% ajungând la un nivel de 421 miliarde lei. Rezultatul este că raportul dintre creditele acordate și depozitele atrase este de 66%, ceea ce înseamnă că băncile au bani mulți pe care „stau”.

Un an complicat, gestionat cu brio

România are un procent foarte mare de populație nebancarizată, 42%, adică populație care nu lucrează cu băncile și nu au nici măcar cont bancar. În Uniunea Europeană, statele nordice pot fi remarcate, pentru că au zero la sută în ceea ce privește persoanele nebancarizate.

Desigur, pentru un credit este nevoie de doi actori, banca și clientul. Analiza Asociației Române a Băncilor face referire și la situația companiilor, respectiv a IMM. Astfel, raportul constată că IMM-urile generează 53% din valoarea adăugată din economie și au aproximativ 66% din forța de muncă.

Întreprinderile mici și mijlocii din România angajează, în medie, 5,5 persoane spre deosebire de media europeană care este de 3,9 salariați. Dar, marea problemă a companiilor mici, care afectează și bancabilitatea lor, este productivitatea muncii. Un IMM românesc are o productivitate pe angajat de 15.100 euro, iar un IMM în Uniunea Europeană are în medie o productivitate de 44.600 euro pe angajat.

Anul trecut, creditele noi au fost în valoare de 84 miliarde lei, din care aproximativ 48 miliarde au fost acordate companiilor, iar restul împrumuturilor s-au îndreptat către persoanele fizice.

Dar, indicatorii care fac firmele să nu poată fi eligibile pentru obținerea unui credit sunt următorii: 42% din companiile românești au capitaluri negative, adică au datorii mai mari decât activele, 35.000 de firme sunt în insolvență, iar practica arată că 90% din firmele insolvente au intrat în faliment.

Fără îndoială, măsurile luate anul trecut de guvern au ajutat atât sistemul bancar, cât și clienții băncilor. Prin programul IMM Invest s-au acordat 26.000 de împrumuturi, în valoare de 14 miliarde de lei. De asemenea, băncile au avut anul trecut 687.000 de cereri de amânare a plății ratelor, administrate corect. Toate aceste cifre ne arată că băncile au avut un an complicat, dar pe care, împreună cu clienții, l-au gestionat cu brio.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest