Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Profitorii pandemiei

malware.jpg

Image source: 
afp.gov.au

Pandemia a adus după sine și o serie de profitori : orice economist poate spune că, în general, perioadele de criză sunt favorabile fraudelor și speculatorilor. Naivitatea unora, de o parte, inventivitatea celorlalți, de cealaltă parte, au permis și în România noi scheme de fraudare cu multe victime și pierderi financiare deocamdată necuantificate.

În ultima vreme, băncile au lansat o campanie intensă de informare a clienților cu privire la riscurile la care se expun, în special când fac plăți on line. Pandemia a făcut ca acestea să devină o obișnuință dar, ca un revers al monedei, au permis rețelelor de fraudă să deturneze sume importante. Metodele sunt extrem de variate : există metoda mesajului de la șeful companiei care cere unui angajat să efectueze o serie de plăți ”urgente” și ”strict confidențiale” în conturi fraudate, există metoda site-urilor clonate care îți cer date cu caracter personal permițând ulterior celor din spatele acestora să aibă acces la conturile bancare ale victimelor. Analistul Aurelian Dochia spune că, din păcate, inventivitatea celor care fraudează este mare și vigilența clienților ar trebui să fie mereu cu un pas înainte pentru că, din păcate, într-o lume în care zilnic au loc milioane de tranzacții, sistemul bancar nu poate să blocheze tranzacțiile suspecte.

”Rețelele au învățat cum să exploateze vulnerabilitățile...Evident că lucrul acesta se întâmplă și pe zona de tranzacții pe internet și tranzacții cu carduri și sunt convins că, cel puțin o vreme, fenomenul va continua să crească în amploare. Este un proces de învățare atât din partea clienților băncilor, cât și din partea băncilor care trebuie să învețe să dezvolte niște instrumente mai bune pentru prevenirea unor astfel de fenomene. În bună măsură cred că lucrurile stau pe umerii clienților. Sunt mulți clienți care abia au descoperit în ultimul an cum se fac diverse tranzacții și probabil că mulți dintre ei nu sunt la curent cu riscurile și măsurile pe care trebuie să le ia pentru a se proteja. În multe cazuri, băncile nu pot să facă nimic  ca să prevină astfel de fraude. Din punctul de vedere al băncii o cere de plată sau un transfer de bani care vine pe calea internetului pare perfect legitimă și banca nu are cum să știe în majoritatea cazurilor dacă e cu adevărat clientul sau cineva care se prezintă drept acel client”, explică la RFI Aurelian Dochia.

ABC-ul este simplu : pentru a nu deveni victimă a unui astfel de sistem de fraudare orice posesor de card și cont bancar trebuie să știe că datele personale NU se comunică sub nicio formă : conturi, PIN-uri, date personale de identificare, detalii legate de carduri, explică Aurelian Dochia. De asemenea, acesta recomandă prudență în accesarea unor pagini de internet și amintește că toate instituțiile serioase au început să introducă dubla verificare a plăților, prin confirmarea lor și pe telefoanele mobile, un posibil pas înaintea răufăcătorilor.

”Atunci când sunt făcute plăți legitime pe internet, în România cam toate instituțiile financiare și magazinele au deja pus la punct un sistem de dublă verificare : în cazul în care faci o plată confirmarea acestei plăți vine pe telefon cu un cod de confirmare și asta rfeprezintă practic dubla verificare pentru că este puțin probabil ca hoțul care încearcă să folosească mijloace frauduloase să aibă acces și la telefon și la restul datelor personale...Acest sistem de dublă autentificare este un mare progres și aproape aș spune că este o garanție împotriva fraudei”, spune la RFI analistul.

Tot pe credulitate merg și rețelele mai sofisticate care promit îmbogățirea peste noapte cu ajutorul criptomonedelor. Acestea infiltrează anunțuri pe rețelele de socializare în care se folosesc de imaginea publică a unor persoanlități cunoscute, precum Bill Gates sau Elon Musk, pentru a promite câștiguri de mii de euro peste noapte în schimbul unor sume sau al datelor personale.

Fraudele însă pot părăsi însă și tărâmul internetului iar pandemia a crescut și metodele de furt gen ”Metoda accidentul” : aceasta s-a transformat în timpul pandemiei în ”Metoda COVID”...Cineva sună pretinzând că este o rudă apropiată spitalizată cu COVID și cerând ajutor financiar urgent. În mediul rural s-a extins metoda ”Bună ziua!” și sute de persoane singure și în etate s-au trezit pagubite de străini care de obicei sub pretextul că au nevoie de o adresă sau un pahar cu apă reușesc să intre în curțile și casele oamenilor și să le sustragă bani sau bunuri. Trăgând linia, profitorii pandemiei au reușit să se adapteze rapid. Vigilența ar trebui să crească și ea cel puțin în aceiași măsură.