Pandemia scade în intensitate, dar revine problema deficitului excesiv și implicit tema cheltuielilor bugetare

Astfel, traseul de reducere a deficitului bugetar este următorul: 8% din PIB anul acesta, 6,2%, anul viitor, 4,4%, în anul 2023 și 2,9% din PIB, în anul 2024. Acest traseu ne arată că ținta de revenire la un deficit bugetar mai mic de 3% din produsul intern brut este anul 2024. Pare o consolidare fiscală, așa cum se numește în termeni economici, la îndemâna statului român. Numai că nimic nu este atât de simplu pentru România în materie de reducere a deficitului fiscal și de aceea guvernul va trebui să fie atent la cheltuielile bugetare și la respectarea țintelor asumate.

Un bun exemplu în acest sens este că recomandarea europeană specifică precis și ritmul anual de creștere a cheltuielilor bugetare. Este vorba despre creșterea așa-numitelor cheltuieli primare care vor trebui să respecte următorul grafic: o creștere cu 3,4%, anul acesta, cu 1,3%, anul viitor, cu 0,9%, în anul 2023 și o creștere zero, în anul 2024.

Cheltuielile publice primare nete cuprind cheltuielile publice totale din care se scad cheltuielile cu dobânzile, cele cu fondurile europene, precum și cheltuielile cu ajutorul de șomaj. Este un indicator mai puțin utilizat în spațiul public, mai complicat de calculat de către cei care nu lucrează în Ministerul Finanțelor, dar important, pentru că reflectă o anumită abordare economică. Respectiv, arată că în afară de unele capitole de cheltuieli, precum cele cu plata dobânzilor la datoria publică, plata ajutoarelor de șomaj sau cheltuielile dedicate cofinanțării proiectelor europene, cheltuielile publice vor trebui ținute strict sub control.

Este clar că ritmul de creștere al cheltuielilor este redus, 3,4%, anul acesta, iar tendința este de scădere în următorii ani, ajungându-se la nivelul zero, până în anul 2024. De exemplu, în primele patru luni ale anului, cheltuielile totale au crescut cu 11% față de anul precedent. Anul trecut, cheltuielile au crescut cu aproape 15% față de anul 2019. Aceste rate de creștere ne arată că nu va fi ușor de obținut anul acesta o creștere cu numai 3,4% a cheltuielilor primare.

De altfel, guvernele României au reușit cu mare greutate și doar în perioade de criză să țină sub control cheltuielile publice. De cele mai multe ori, în anii de expansiune economică, guvernele în exercițiu au crescut cheltuielile bugetare, în special cele curente și cele cu salariile și asistența socială.

Din acest punct de vedere, recomandarea Consiliului Uniunii Europene observă că România a adoptat două măsuri care ajută la reducerea deficitului bugetar. Este vorba despre înghețarea salariilor bugetare la nivelul de la sfârșitul anului trecut și despre amânarea aplicării legii pensiilor care cerea creșterea cu 40% a punctului de pensie.

De asemenea, documentul arată că guvernul și instituțiile europene au așteptări mari de la programul național de redresare și reziliență, respectiv de la reformele ambițioase pe care acesta și le propune. Printre altele, în program este asumată și o reformă a sistemului de pensii și una a administrației publice, inclusiv a sistemului de salarizare. Este clar că reformele vor trebui să aibă în vedere și angajamentele asumate pentru corectarea deficitului excesiv de care suferă România. Pandemia a mutat atenția de la nevoia de consolidare fiscală, adică de găsirea unui echilibru bugetar. Doar că situația sanitară se îmbunătățește și vechile probleme devin foarte vizibile. Dintre acestea, procedura de deficit excesiv este de departe cea mai complicată.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest