Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reforma agriculturii UE în fine agreată și aplicabilă din 2023

p025148001202-379829.jpg

agri
Reforma se va aplica din 2023 cu accent pe ecologie, tineri si fermele mici
Image source: 
European Union

Reforma Politicii Agricole Comune (PAC) face în fine obiectul unui acord între Parlamentul European și statele membre UE care au negociat timp de mai bine de un an. Reforma se axează pe moda actuală a ecologiei (Pactul Verde), dar pune pe umerii fermierilor europeni noi constrângeri.

Pentru prima dată în istoria UE , această politică robustă care stă la baza solidarității europene, va fi decisă în mare parte nu la Bruxelles, ci în statele membre. Acestea capătă o flexibilitate proprie în gândirea și implementarea unui concept – planul național strategic. 

Ea este și din ce în ce mai ecologică, legând peste jumătate din subvențiile europene ale fermierilor de bunele practici ecologice. 

In fine, Politica Agricolă Comună (negociată extrem de dur în ultimele luni) pune bazele unei „condiționalități sociale” ce asigură norme corecte de muncă pentru angajații fermelor. 

Ecologia, agricultura și teama de Pactului Verde

Discuțiile între capitalele europene și o parte a Parlamentului European au fost dure, iar compromisul lasă de dorit de ambele părți. 

In prezent 30% din subvențiile directe ale fermierilor sunt legate de bunele practici ecologice. Din 2023 lor li se vor adaugă alte 25% , urcând totalul constrângerilor la peste jumătate din subvenție. 

Acești 25% sunt de fapt bani pe care statul trebuie să-i pună de-o parte și să-i folosească pentru a-i răsplăti pe fermierii ecologici. Daca ei există. Daca nu, în 2027, banii sunt pierduți. Pentru România, această sumă se ridică la 475 de milioane de euro potențial pierdute dacă fermierul român nu se poate adapta rapid exigențelor ecologiei. 

Bunele practici (reducerea pesticidelor chimice, reducerea îngrășămintelor chimice, păstrarea a 7% din suprafața arabilă pentru pășuni, etc) sunt salutare pentru mediu, dar catastrofice pentru fermier, spun de altfel majoritatea statelor membre. 

Dar pentru ecologiștii și o parte din social-democrații din Parlamentul European, cele 25% ce se adaugă acum sunt insuficiente. De altfel, ei nu și-au spus ultimul cuvânt întrucât acordul actual va fi votat de Parlamentul European doar în septembrie. 

Argumentul statelor membre este valid dacă ne gândim la țări a căror subvenție este foarte mică. 

România, de pildă, cu o subvenție la hectar de 195,5 euro va impune deci fermierilor săi condiții foarte stricte ecologice, fără de care ei nu vor avea acces decât la mai puțin de 100 de euro la hectar. 

Dar și Franța cu o subvenție de peste 244 de euro la hectar spune că va fi extrem de greu pentru fermierul său să se conformeze noilor reguli. 

Plățile directe regândite și puse în pericol 

Plățile directe, aceste subvenții datorită cărora PAC este poate una din cele mai solide politici ale UE, sunt deci acum zdruncinate de ecologie, de Brexit, dar și de plafonarea plăților pentru fermele mari ca și de convergență. 

Plafonarea ( dorită de Parlamentul European la 500000 euro) a fost în cele din urmă soluționată altfel: reducerea cu 10% pentru fermele mijlocii și mari și redistribuirea sumei astfel rezultate catre fermele mici. 

Acesta este de altfel una dintre obiectivele reformei actuale, aceea de a ajuta fermele mici ca și pe tinerii fermieri. 

Pentru cei din urmă, statele UE sunt obligate din 2023 să aloce 3% din fondurile ce le revin din plățile directe și dezvoltarea rurală pentru a-i ajuta să se instaleze în agricultură. 

In fine, faimoasa convergență promisă de peste 20 de ani prin care estul și vestul european ar beneficia într-o zi de aceleași subvenții este mai departe greu de atins.

Totuși lucrurile se mișcă, fie și foarte încet. Pentru România, de pildă, subvenția la hectar este acum de 191,5 euro, dar ea va creste la 215 euro pâna în 2027.