Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Radiografia economiei

daianu1.jpg

Sursa imaginii: 
Facebook

Academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a prezentat recent o analiză sub titlul „Ieșirea din pandemie și revenirea economiei”.

Astfel, raportul arată că la jumătatea acestui an există o evidentă revenire a economiei, cu o creștere semnificativă, SUA va înregistra o creștere economică de 6%-7%, Uniunea Europeană va ajunge la 4%, iar România va înregistra o creștere de 6%-7%.

Pe de altă parte, criza sanitară și măsurile de susținere a economei au crescut la nivel global datoria publică și deficitele bugetare. În ceea ce privește datoria publică evoluția este următoarea: în zona euro a crescut de la 86% la 97% din PIB, în Uniunea Europeană creșterea a fost de la 80% la 90% din PIB, în SUA a ajuns la 130% din PIB, iar în România a crescut de la 35% la 47%.

Creșterea datoriei publice este cauzată de intervențiile pe care toate guvernele le-au avut în anul 2020. La acestea s-au adăugat și intervențiile băncilor centrale care au acționat ca împrumutător de ultimă instanță.

Doar că revenirea economiei vine la pachet cu presiuni inflaționiste tot mai accentuate din cauza avântului pe care l-au luat prețurile la produsele de bază, creșterii consumului (așa se întâmplă când pe piața sunt bani mulți și ieftini) și a unor întârzieri intervenite pe lanțurile de aprovizionare internaționale. Un exemplu în acest sens este criza containerelor care a dus la scumpirea produselor transportate în containere.

Daniel Dăianu atrage atenția asupra faptului că legăturile transatlantice dintre Statele Unite și Uniunea Europeană revin la normal. Subiecte precum combaterea schimbărilor climatice, atacurile cibernetice, combaterea evaziunii fiscale și mai ales apărarea democrației au o abordare tot mai apropiată pe cele două maluri ale oceanului. După o perioadă de timp, SUA și Uniunea Europeană văd și gândesc evoluția societății globale în același fel sau foarte apropiat.

O temă delicată este inflația. Daniel Dăianu se întreabă dacă creșterea inflației va fi tranzitorie. Pentru că inflația a crescut, respectiv peste 4% în Statele Unite, 3% în Germania, 4%-5% în Ungaria și Polonia, iar România va avea, la sfârșitul anului, o rată a inflației de peste 4%. Există, de asemenea, riscul ca presiunile inflaționiste să ducă la așteptări inflaționiste. Cu alte cuvinte, inflația poate naște inflație.

În România, creșterea ratei inflației a fost influențată de un proces de liberalizare a pieței de energie electrică realizat într-un moment nefericit, dar și cu o logică strâmbă. De asemenea, președintele Consiliului Fiscal remarcă faptul că impactul inflației este diferit pentru diverse segmente ale populației.

Rata inflației este importantă pentru statele emergente, pentru că s-ar putea să asistăm la o creștere a dobânzilor. Un fenomen de această natură, ar scumpi datoria pe care o au statele emergente, într-un moment în care doar acest lucru nu și-l doresc. Dar, statele care au o legătură directă de împrumut cu Banca Centrală Europeană (cele din zona euro, de exemplu) pot fi avantajate pentru că au o sursă sigură de finanțare.

Evoluția indicatorilor economici fundamentali este în continuare importantă. Pare-se că s-a uitat prea repede de deficitele interne și externe și mai ales de faptul că România se află, totuși, sub procedura de deficit excesiv, ceea ce obligă decidenții statului să treacă la o consolidare fiscală treptată, care să poată să ducă la o scădere a deficitelor și pentru a permite o finanțare mai ușoară a deficitelor.

România are de făcut o consolidare bugetară fără să lovească în creșterea economiei. Ceea ce nu este niciodată un lucru simplu. Așadar, economia globală este în căutarea echilibrului economic care va domina anii viitori. România se află și ea în această situație.

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 30 iunie 2021