Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O demitere și mai multe suspiciuni

Alexandru Nazare a fost un ministru mai mult decât discret. În sensul că a fost aproape inexistent în zona de comunicare publică. Probabil că putem număra pe degetele de la o mână prezența fostului ministru al finanțelor la evenimente publice. Absența glorioasă a lui Alexandru Nazare de la conferințe de presă sau de la evenimente de specialitate a fost, fără îndoială, o greșeală.

Dar, cât de mare? Ministrul finanțelor este, prin definiție, un demnitar discret. În cazul ministrului finanțelor trebuie să demonstreze faptele și mai puțin vorbele. Iar în ceea ce privește faptele, sunt destule argumente care arată că Ministerul Finanțelor a reușit o administrare mai mult decât decentă a treburilor curente. De exemplu, agențiile de rating nu au redus ratingul de țară, ceea ce presupune că a existat un dialog între Finanțe și reprezentanții acestor instituții.

De asemenea, Comisia Europeană a amânat cu doi ani momentul până la care România trebuie să revină la un deficit bugetar de sub 3% din produsul intern brut, un succes la care, putem bănui, a contribuit și Ministerul Finanțelor. Să spunem că tabloul de bord al Comisiei Europene, adică planul de reducere graduală a deficitului bugetar, vine în contextul în care România se află sub efectele procedurii de deficit excesiv.

Totodată, ministerul condus de Alexandru Nazare a gestionat oportun finanțarea datoriei publice. În pofida criticilor din spațiul public, care acuză supraîndatorarea statului, nivelul deficitului bugetar și datoriile ajunse la scadență au nevoie de bani, deci de împrumuturi, pentru a fi plătite. Din acest punct de vedere, strategia de finanțare a fost corect executată.

În fine, să mai adăugăm că în primele cinci luni ale anului, execuția bugetară este încurajatoare. Deficitul bugetar este mai mic decât anul trecut și la un nivel rezonabil față de ținta asumată pentru anul acesta.

Veniturile bugetare au crescut, iar premierul Florin Cîțu a fost întrebat ieri despre această evoluție pozitivă. Răspunsul prim-ministrului a fost că creșterea veniturilor bugetare se datorează activității ANAF. Există o problemă cu acest răspuns. În funcție de interesul celui care vorbește, meritul pentru creșterea veniturilor bugetare revine fie fiscului, fie ministerului. Ar trebui clarificat subiectul, respectiv cine este de vină sau al cui este meritul atunci când veniturile bugetare sunt mai mici sau peste ținta asumată în proiectul de buget.

Desigur, toate aceste merite ale Ministerului Finanțelor, și implicit ale ministrului, pot păli în fața unui reproș pe care l-a adus Florin Cîțu. Și anume proiectele întârziate pe fonduri europene de la ministerul condus până ieri de Alexandru Nazare. La aceste proiecte se adaugă și cele care trebuiau să combată evaziunea fiscală.

Argumentul este solid. Dacă la Ministerul Finanțelor sunt întârzieri ale derulării unor proiecte, decizia prim-ministrului de demitere a lui Alexandru Nazare poate fi înțeleasă. De la începutul guvernării, premierul a declarat că proiectele cu fonduri europene au prioritate și că ele trebuie derulate înaintea celor cu bani de la buget.

Dar, explicația este eliptică. Ea nu vine cu exemple concrete, respectiv nu precizează care sunt proiectele care sunt în întârziere. În plus, mai mult ca sigur că aplicarea acestui criteriu de performanță (proiecte întârziate) ar duce la revocarea a mai mult de jumătate din miniștri cabinetului Cîțu.

În ultimă instanță, este atributul premierului de a revoca un ministru sau altul. Ar fi ideal, însă, ca mișcări bruște de acest fel să fie mai bine argumentate. Altfel, toate intențiile bune, se vor lovi de multe suspiciuni manageriale și politice.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 9 iulie 2021