Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Demografie: 3,1 milioane de români trăiesc în Europa, mai puțini locuitori în țară, mai bătrâni, diferențe între oraș și sat

Ieri, a fost Ziua mondială a populației, un prilej pentru statistica europeană să treacă în revistă o serie de date esențiale asupra evoluției demografice.

Mai întâi de toate, trebuie spus că România a ajuns, la începutul anului trecut, la o populație rezidentă de aproximativ 19,3 milioane de locuitori. Cu această cifră, România se situează pe al șaptelea loc la nivelul Uniunii Europene, la distanță mare de Polonia (37,8 milioane de locuitori) și deasupra Țărilor de Jos, cu o populație de 17,5 milioane de persoane. România ocupă o poziție mai bună în clasamentul european al populației decât în cel al produsului intern brut.

Îngrijorătoare este scăderea accentuată a populației rezidente, în comparație cu anul 2001. În termeni nominali, România a înregistrat cea mai mare scădere a populației din Uniunea Europeană, de la 22,4 la 19,3 milioane de locuitori.

Bulgaria, cu o scădere de 1,2 milioane de persoane și Ungaria, Polonia și Letonia fiecare cu o reducere a populației cu 500.000 de locuitori sunt statele europene cu scăderile cele mai mari, în termeni nominali, ale populației rezidente.

Sunt și state europene care au câștigat, în perioada 2001-2020, în materie de număr de locuitori. Cel mai mult au crescut Spania, plus 6,7 milioane, și Franța, plus 6,4 milioane. La care se adaugă, cu o creștere mai redusă Italia, Germania, Țările de Jos și Irlanda.

Este ușor de observat că la creșterea populației în Italia, Spania sau chiar Irlanda au pus și românii umărul. De altfel, statisticile europene arată că românii sunt cei mai numeroși cetățeni europeni care trăiesc într-o altă țară decât cea de origine (3,1 milioane de persoane), urmați de polonezi (1,6 milioane), italieni (1,4 milioane) și portughezi (964.000).

Dar, în afară de mișcările din interiorul Uniunii Europene, există și un val de imigrație. Astfel, în anul 2019, cei mai mulți nou-veniți în Uniunea Europeană au fost cetățeni marocani, albanezi și britanici. Însă, cel mai important număr de imigranți era înregistrat în Germania (886.000), Spania (750.000) și Franța (386.000).

Mai puțini, mai bătrâni

În România, continuă fenomenul de îmbătrânire demografică, în sensul că are loc o creștere a ponderii populației cu vârsta cuprinsă între 30-34 de ani și 50-54 de ani și scad ponderile celorlalte grupe de vârstă.

Este un fenomen european și iată câteva evoluții semnificative: Anul trecut, populația în vârstă de peste 65 de ani era în proporție de 21%, față de numai 16%, în anul 2001. O remarcă specială este pentru populația de peste 80 de ani a cărei pondere aproape că s-a dublat în două decenii crescând de la 3,4% la 6%. De asemenea, ponderea populației tinere, între 0 și 19 ani, a scăzut de la 23% la 20%.

Sunt evoluții care reflectă tendința de îmbătrânire demografică la nivel european. Desigur, există și diferențe între state. Cele mai „tinere” sunt Irlanda, Franța și Suedia, iar cele mai „bătrâne” Italia, Grecia, Finlanda, Portugalia, Bulgaria și Germania.

O temă arzătoare pentru România este rapotul dintre populația care trăiește în mediul urban și cea din zona rurală. Puțin peste jumătate din populație (54%) trăiește în mediul urban. Există câteva state europene care, statistic, au pondere apropiată de România în ceea ce privește domiciliul populației cu vârsta aptă de muncă. Este vorba despre extreme: pe de o parte, se află state nordice, precum Danemarca, Finlanda și Suedia, pe de altă parte, este Bulgaria.

În concluzie, datele privind populația confirmă că în România sunt tot mai puțini locuitori, că fenomenul îmbătrânirii se simte tot mai pregnant, iar diferențele de dezvoltare dintre urban și rural fac din România o țară ușor atipică la nivel european.

 

Rubrica Economia Reală este realizată cu sprijinul Intercapital Invest

 
Rubrica Economia Reală din 12 iulie 2021